"În viziunea redactorilor de la secţia română a Europei Libere, corespundeau definiţiei de "disident" următorii ce­tă­ţeni: P. Alexandrescu, Gabriel Andreescu, Dan Badea,(...), Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Geo Bogza, Mihai Botez, (...), Liviu Cangeopol, Alexandru Călinescu, (...), Mariana Celac-Botez, Doina Cornea, Mihai Creangă, (...), Dan Deşliu, Mircea Dinescu, (...) Radu Filipescu, (...), Mircea Iorgulescu, Dumitru Iuga, (...) Dumitru Mazilu, Corneliu Mănescu, (...) Aurel Dragoş Munteanu, (...) Vasile Paraschiv, Constantin Pârvulescu, Dan Petrescu, Andrei Pleşu (...)" - vezi amănunte aici.

vineri, 10 iulie 2009

Cristian Tudor Popescu şi logica fecalei


Campania mediatică anti-Ridzi a ajuns la apogeu. Tonomatele mogulilor latră continuu, de multă vreme, pe o melodie compusă de strategii politici din troica PNL-PSD-PC. Ministrul Tineretului şi Sportului este acuzat că a cheltuit aiurea, în vreme de criză, mai multe sute de mii de euro. Deşi orice ziarist ştie că miza dezvăluirii este atacul asupra PDL şi, mai departe, a lui Traian Băsescu, presa reflectă doar furia interesată a detractorilor. Recent, Ion Cristoiu a făcut un gest surprinzător demascând ticăloşia acestui tip de campanie. Se pare că gestul lui Cristoiu e greu de acceptat de către tonomatele mogulilor. Astăzi am avut un prim exemplu.

Un individ care semnează cu numele de Cristian Tudor Popescu a publicat astăzi într-un cotidian central, sub titlul "O fosilă vie ridzicolă", un text demn de ultimul mitocan al breslei. Fost şef al CRP şi preferatul bizonilor în clasamente jurnalistice care mai de care mai lucitoare, pseudo-jurnalistul Popescu o ia rău de tot pe arătură şi se trezeşte vorbind ca la el în familie. Ba chiar se scarpină în colţul capului şi se întreabă, ca prostul satului, cu degetul vârât adânc în foalele nasului: "V-o puteţi închipui pe d-na Ridzi băşindu-se?".

După ce a slobozit interogaţia, Popescu îşi scutură, răscrăcărat, neuronul umed de efort. Are inspiraţie. Îşi dă drumul. El zice că scrie un editorial. Ce-i iese nu mai poate fi şters, însă, nici cu un întreg sul de hârtie igienică.

"Jurnalistul", premiat de Tatulici pentru căldările de spume aruncate pe sticlă, sare la gâtul ministrului Ridzi. Sare, pentru că aşa a văzut el că e moda zilele astea. Toată lumea dă în Ridzi, deci e cazul să dea şi el un şut. Plecând urechea la ce spun urechiştii mogulilor şi golanii de partid, Popescu o face albie de porci pe Monica Ridzi. Îşi deşartă zgomotos conţinutul burţii aşezate, ca un ghem, deasupra gâtului. "Mirosul emanat de doamna ministru m-a izbit prin sticla ecranului" - zice el. "A slobozit flatulenţa pe gură", continuă apoi, fericit de calamburul făcut, dar fără nici o logică demnă de luat în seamă.

Singura logică urmată de inginerul Popescu, în ciuda tristului său neuron zgribulit, este logica fecalei aruncate în ventilator. Icnind pe WC-ul din fundul Casei Presei Libere, vocea lui Cristian Tudor Popescu, întreruptă de gemetele facerii, compune o ultimă frază cu miros garantat:
"Văz în d-na Ridzi, putrezite, descompuse, dar încă vii, pe utemistele, utecistele, uaseceristele de frunte, chitite să ajungă, cu capul vârât între umeri, soldăţoaice credincioase ale partidului, o Aneta Spornic, o Ana Mureşan, o Suzana Gâdea. Plus, fireşte, şcoala pedelistă de mâncat fecale cu polonicul de argint, în care Emil Boc e maestru emerit".

Gândirea scremută a cufuritului Popescu mai face un ultim efort şi scoate la suprafaţă, victorioasă, încă un adjectiv de valoare pentru haita anti-Ridzi: "ridzicol". Apoi, satisfăcut de zoaiele scoase din el, se şterge la gură şi pe deşte cu faţa de masă, se scarpină în nas şi aşteaptă comentarii la editorial. A muncit destul, şi azi, pentru pachetul de lei sau euroi pe care mogulul îi îndeasă prin gaura de tonomat care i se iţeşte, cel puţin o dată pe lună, în burta neuronului orfan.

Individul descris mai sus a fost şeful Clubului Român de Presă vreme de foarte mulţi ani. A devenit, sau a fost dintotdeauna, un violator al codului deontologic al jurnalistului, începând cu mineriada din iunie 1990. Într-o ţară în care valorile continuă să fie inversate, impostorul Popescu e premiant. El face parte din colecţia de lux ("crema" presei) a mogului SOV, Sârbu sau a cui i-o mai plăti serviciile puturoase.

Convins că poate să afirme fără dovezi orice, oricum şi despre oricine, grobianul crescut pe moşia lui Tinu a pus umărul la decredibilizarea breslei şi a închis ochii la călcarea în picioare a deontologiei jurnalistice. Asta pentru că în timp ce el se ghiftuia cu fonduri din publicitate obţinută prin sudoarea limbii, sau cu premii la vârful CRP, mass media românească se prostitua, pe porţiuni, cu subspecii mafiote. Ulterior, profitând de autosuficienţa ipochimenului tare'n gâţi, mogulii au preluat hăţurile şi comanda. Cei care n-au putut fi cumpăraţi de moguli au devenit indezirabili şi au fost porcăiţi de toţi infiltraţii presei, cu meserii cât mai diverse: de la popi cu armata făcută la Grădiştea, la ingineri cu stagii în Pipera sau Băneasa.

Dan Badea

joi, 9 iulie 2009

Fostul procuror şef adjunct al DIICOT declară ca s-a încercat influenţarea sa pentru "rezolvarea" unor dosare sensibile


Angela Elisabeta Ciurea (foto dr.), fost procuror şef adjunct al DIICOT până în ianuarie 2009, a solicitat ieri protecţia şi sprijinul CSM faţă de campania de discreditare a magistratului declanşată de persoane din interiorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT.

Motivul prezumat al atacurilor declanşate împotriva sa ar fi, conform magistratului, implicarea sa în instrumentarea unor dosare extrem de sensibile, refuzul de a accepta "unele ingerinţe nejustificate" în activitatea sa, refuzul de a se retrage din anumite dosare sau de a ancheta la ordin anumite persoane din mediul politic sau economic. "Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a determinat represalii asupra mea" - declară magistratul Angela Ciurea.

Mai mult, spune aceasta, la un an de la data numirii i s-a cerut demisia de către şeful său. "În luna decembrie 2007 mi s-a cerut expres, verbal, de către şeful meu ierarhic să formulez cerere de demisie din funcţia de procuror şef adjunct, lucru pe care l-am refuzat".

Cine era atunci şeful procurorului Ciurea? Nimeni altul decât controversatul procuror Codruţ Olaru (foto stanga), un magistrat cu mapa profesională doldora de grave acuzaţii venite din partea unor colegi sau subordonaţi de-ai acestuia. Suspectat de grozăvii precum legături strânse cu interlopii, abuz în serviciu, favoriozarea infractorului etc etc., Olaru revine în atenţia opiniei publice datorită dezvăluirilor Angelei Ciurea.

Pentru a înţelege gravitatea dezvăluirilor făcute ieri de către procurorul Ciurea, semnalez doar câteva dintre dosarele instrumentate sau coordonate direct de către magistrat:

1. Dosarul "Fuga lui Hayssam";
2. Dosarul privind traficul de armament (628/d/p/2005) disjuns din cel de mai sus "în care s-a început urmărirea penală şi care cuprinde cu precădere documente clasificate";
3. Dosarul privatizărilor strategice şi toate dosarele disjunse din acesta (Alro Slatina, Nuclearelectrica etc).

Procurorul Angela Ciurea mai afirmă că a fost declanşată împotriva sa o pseudo-anchetă disciplinară, după mai multe şicane şi abuzuri din partea şefilor nesatisfăcuţi de "indisciplina" subordonatei. "Prin pseudo-ancheta disciplinară s-a creat în mod denaturant aparenţa unui procuror influenţabil şi indisciplinat, când în realitate şefii mei au fost deranjaţi de turnura pe care ar fi putut să o capete cazurile respective datorită informaţiilor furnizate de cei cercetaţi" - spune Angela Ciurea.

În finalul notificării adresate CSM, înainte de a invoca prevederile legii 571/2004 (art 7 alin.1 lit.a), magistratul semnalează scurgerea dirijată către presă a unor dezinformări cu privire la persoana sa : "cu regularitate se transmit pe surse informaţii către presă, fapte adevărate combinate spectaculos cu supoziţii şi informaţii eronate, care sunt de natură a-mi periclita credibilitatea, în condiţiile în care, fiind încă magistrat, îmi este interzis prin ordin al procurorului general (valabil pentru toţi procurorii) să formulez o poziţie publică.

Iată, mai jos, documentul înregistrat ieri, la CSM, de magistratul Angela Ciurea:



Dan Badea

sâmbătă, 4 iulie 2009

Ion Cristoiu a făcut, din nou, un gest necesar


E pentru prima oară, în ultimii cinci ani, când un important om de presă din România spune deschis adevărul despre situaţia cu care ne confruntăm: mafia anti-Băsescu a acaparat toate mijloacele mass-media şi “nu mai există loc de independenţă” în presa. Aceasta este una dintre faţetele declaraţiei făcute de Ion Cristoiu, în această seară, culmea!, la emisiunea lui Turcescu de la Realitatea TV.

Lipsa unui loc în care să poată fi exprimat şi punctul de vedere al "inamicului public numărul unu" (Traian Băsescu), dublată de respectarea principiului conform căruia nu poţi lovi decât un om puternic, l-au determinat pe Cristoiu să iasă din menghina coaliţiei de tip mafiot ţesute împotriva lui Traian Băsescu. Este vorba despre coaliţia dintre mogulii Sorin Ovidiu Vîntu, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, Dan Adamescu şi alţi proprietari de tonomate.
Poziţia lui Cristoiu ridică o mare problemă de conştiinţă (piesa lipsă a unui "tonomat") pentru ziarişti: dacă gândeşti altfel decât turma, eşti condamnat să behăi la fel ca ea? Iată că şi Cristoiu spune că nu. Deci suntem cel puţin doi care gandim la fel. Ca noi, sunt convins că mai sunt câteva sute de ziarişti. Eu unul am refuzat să fiu berbec, chiar dacă pentru asta am pierdut până acum două locuri de muncă (Adevărul şi Gardianul), iar viitorul nu se arată a fi luminos pentru cei ca mine.

De douăzeci de ani prin ceea ce scriu mă situez împotriva mafioţilor şi aş fi sinucigaş dacă m-aş prosti la bătrâneţe. Un exerciţiu de logică, extrem de simplu, mă poziţioneză iremediabil, în această bătălie, de partea lui Băsescu: cum mafia i-a declarat război lui Băsescu, iar mafia este duşmanul meu dintotdeauna, atunci se aplică principiul "duşmanul duşmanului meu este prietenul meu", sau minus cu minus dă plus, adică un lucru bun.

Salut, de aceea, gestul lui Ion Cristoiu, chiar dacă luarea sa de poziţie vine cam târziu. Reamintesc aici că în celebrul linşaj public al lui Sorin Ovidiu Vîntu din presa anilor 2000-2002, primul ziarist care i-a luat apărarea tatălui FNI a fost...Ion Cristoiu. Astăzi, când Traian Băsescu este supus aceluiaşi tip de linşaj, acelaşi Ion Cristoiu îi sare în apărare. Prin urmare, măcar unul dintre moguli ştie despre ce este vorba, cunoaşte valoarea linşajului şi poate că tocmai de aceea, cu riscul călcării în picioare a libertăţii de exprimare a ziaristului, pune atât de mare preţ pe el.

Instrumentul ticăloşiei, în campania ce urmeaza, va fi presa – a spus Cristoiu. Cu siguranţă, acesta este rolul de azi al presei: DEZINFORMAREA populatiei.

Tot ce este “făcut”, se vede! - a mai completat Cristoiu. Da, se vede, dar pentru cei care au ochi. Ceilalţi, obişnuiţi să gândească aşa cum sunt dirijaţi de (de)formatorii de opinie, sunt victime sigure ale manipulatorilor lui Vîntu, Voiculescu şi Patriciu.

Sper că după alegerile prezidenţiale din toamnă, când o să dispară miza dezinformării, mafia îşi va lua labele chiar şi de pe o părticică din presa română şi va exista, astfel, măcar o publicaţie în care să fie voie să poţi informa corect opinia publica. Altfel voi fi obligat şi eu fie să emigrez, fie să ma reîntorc la catedră.

Dan Badea

joi, 2 iulie 2009

Cutremurata Drăgotescu se mută!


Corina Drăgotescu (foto), o persoană fără nici o legatură profesională cu meseria de jurnalist, s-a supărat pe Sorin Vântu şi a demisionat, ieri, de la Realitatea TV. Individei i s-a pus pata pe decizia de reducere a salariilor "vedetelor", luată la nivelul conducerii trustului Realitatea-Caţavencu. Deşi prin această demisie Sorin Vântu a pierdut un "tonomat", opinia publică are un moment benefic, de respiro, chiar şi numai pentru perioada în care "tonomatul" stă pe "tuşă".

Cu o nesimţire specifică, isterizata doamnă Drăgotescu s-a simţit jignită că salariul ei a fost redus "la nivelul unui salariu de reporter bine plătit la o publicaţie cu bani". Asta înseamnă, în condiţiile precizate de C.R., aproximativ 2000 de euro, deşi salariul mediu al unui reporter bun este de maximum 700 de euro. Cu ce o fi mai bună Drăgoteasca decât un reporter, nu se cunoaşte. Deşi am douăzeci de ani de presă, nu am perceput în activitatea ei vreuna dintre calităţile unui jurnalist. E posibil, totuşi, să aibă calităţi pe care le poţi afla doar dacă îi semnezi ştatul de plată. Ele n-au reieşit însă din "actul de media" pe care "tonomatul" l-a prestat la postul tv al mogulului Sorin Vântu.

Miliardarul are oricum destui "papagali", aşa că pierderea e nesemnificativă.

Turcescu, Buşcu, Mihaiu, Hurezeanu, Ursu, Razvan Dumitrescu, Nistorescu, Roşca Stănescu (foto) sunt doar câţiva dintre manipulatorii vizibili ai lui Sorin Vântu, aşa încât gestul Drăgoteascăi, isterica de la ultimul cutremur, trece aproape neobservat. Spun "aproape" pentru că, totuşi, am amintit-o aici.

În urmă cu un an, postul tv al lui Vântu a fost somat de CNA pentru o declaraţie şuie făcută de tonomatul Drăgotescu: "atunci când mă aflu în spaţiul privat, mă gândesc la preşedintele Traian Băsescu ca la un marinar chior de beat, care a greşit uşa". Declaraţia "doamnei" a fost percepută atunci de tonomatul lui Voiculescu, Iosif Buble, drept un adevărat act de disidenţă la curtea lui Vântu. Tare complicată trebuie să fie viaţa asta de "lătrău" dresat...

A propos: care o mai fi preţul unui tonomat, în vremuri de criză? Salariul ajustat al Drăgoteascăi o fi preţul corect, sau o fi iar o un exces de generozitate din partea mogulului? Şi-o fi dat seama, Sorin Vântu, că şi-a supraestimat ciurucurile? Greu de crezut, câtă vreme maşinăria de propagandă mincinoasă merge la turaţia maximă!

Dan Badea

© Textele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor şi pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală se pedepseşte conform Codului Penal.