Viitorul ”Președinte al României”, Dan Diaconescu, nu poate să-și justifice, din afacerile la vedere, averea

L-am văzut luni seara, la OTV, pe Dan Diaconescu. Şi am ascultat pentru prima oară, mai mult de un minut, ce spune. Deşi unii îl consideră jurnalist, ba chiar a şi fost premiat pentru asta, eu sunt convins că, profesional, individul nu are absolut nicio legătură cu această meserie. E o formă de manifestare primitivă a lui Ciutacu, sau una superioară a lui Mircea Badea. E ca un tractorist semianalfabet ce cântă la pian şi ale cărui zgomote atrag bizoni de tipul celor care, zilele trecute, purtau lozinci cu numele idolului lor proaspăt arestat pentru şantaj.

L-am văzut luni seara pe Dan Diaconescu vorbind în ”calitate” de, titra el, ”viitor președinte al României”. În realitate vorbea în limbajul unui parvenit, al unui cocălar care-şi freacă ghiulul cu mâneca, să lucească. Vorbea de bani. De mulţi bani.

Spunea că unul i-ar fi împrumutat odată 500.000 de euro, că un altul l-ar fi sponsorizat cu 80.000 de euro, că yahtul cumpărat ar fi costat 2,5 milioane de euro, că numai taxele plătite statului român, de firmele lui, se ridică la 50 de milioane de euro (!). Vorbea de limuzinele, elicopterul şi avionul achiziţionate de el pentru, chipurile, OTV. A spus ceva şi de Rolls Royce-ul cu care nevastă-sa i-a adus, la arest, periuţa de dinţi şi săpunul...

(Am văzut, până acum, mulți escroci pe ecranul televizorului care și-au exprimat dorința de a fi președinte al României. Îmi amintesc că, odată, chiar unul dintre mogulii de azi mi-a spus că va candida și el la președinția României, dar ca mai înainte va trebui să câștige simpatia oamenilor, după ce le subtilizase economiile. Voia să înceapă campania de imagine prin oferirea gratuită a unor...loturi de pământ...Mă întreba ce părere am eu despre asta. Individul escrocase multă lume într-un joc de tip Caritas și trebuia să-și spele imaginea. N-a candidat încă, dar părea hotărât s-o facă. I-am spus că e bine să ajuți oamenii, dar când ai 95% notorietate negativă, n-ai șanse să ajungi Președinte oricâte cadouri le-ai face... ”Negativă, sau pozitivă, nu conteaza, mi-a zis el. Notorietatea e notorietate. Punct”. Asta era în urmă cu vreo opt ani. Am amintit de el pentru că are legătură cu Dan Diaconescu, patronul de carton al OTV)

Revenind la delirul lui Dan Diaconescu de luni seara, l-am ascultat până a spus că n-a încasat niciodată dividende din firmele sale. Și că așa și-ar fi permis să achiziționeze, pe firmă, toate cele... Știind de averea uriașă pe care o afișează ostentativ, evaluată de unii la peste 33 milioane de euro, mi-am propus să verific dacă ea poate fi, în vreun fel, justificată.

Am făcut-o și, după verificările firmelor deținute și a bilanțurilor contabile depuse oficial la Ministerul Finanțelor, am ajuns la o concluzie șocantă, sau senzațională după cum zice el: până în 2009, firmele lui Dan Diaconescu au avut profituri totale de 1.021.493 euro, iar datoria totală a acestor firme era, tot atunci, de 4.294.668 euro. Situația vizează bilanțurile firmelor Oglinda Press SRL (profituri: 740.736 euro, datorii: 1.829.177 euro), Oglinda Television SA (pierderi: 342.785 euro, datorii: 428.805)  și Ocram Televiziune SRL (profituri: 623.542 euro, datorii: 2.036.686 euro).

Așadar, profitul oficial al tuturor firmelor lui Diaconescu ar fi putut justifica doar una dintre casele pe care le deține acesta, vila de un milion de euro pe care o avea deja în 2007.

Ar mai rămâne de justificat yahtul (2,5 milioane euro), vila din Primăverii (2,5 milioane euro), blocul din Băneasa (2,7 milioane euro), vila de la Sinaia (300.000 euro), blocul de pe b.dul Carol (10 milioane de euro), apartamentul din Constanța (600.000 euro), un Rolls Royce Phantom (385.000 euro), un Rolls-Royce Drophead (340.000 de euro), un Bentley Flying Spur (200.000 de euro), un elicopter (5 milioane euro) și un avion Cessna (4 milioane euro). Adică... 28,25 milioane de euro! Cum de nu s-a sesizat nimeni până acum cu privire la această ciudățenie?

Averea sa era estimată, în 2008, la 25-27 milioane de euro și se spunea că, din această sumă, 20 milioane de euro ar reprezenta contravaloarea primită de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru pachetul de 19,9 % din acțiunile societății care deține licența OTV, Ocram Televiziune SRL. Zvonul nu a fost confirmat, vreodată, iar averea lui Dan Diaconescu a crescut în mod inexplicabil la peste 33 milioane de euro. Asta în paralel cu creșterea datoriilor.

 Astăzi, firmele lui Dan Diaconescu se află în situația de a fi executate silit de fisc, pentru neplata unor datorii la bugetul de stat de aproximativ 760.000 euro (3,3 milioane lei).

Așadar, dacă oficial Dan Diaconescu este în situația de a fi executat silit, el având datorii la stat de 760.000 de euro, dacă până în 2008 profiturile tuturor firmelor sale erau de un milion de euro, iar datoriile de 4,3 milioane de euro, de unde a avut el aproape 30 de milioane de euro pentru a-și permite averea pe care o afișează? Pentru că din radiografierea afacerilor sale transparente rezultă că este falit!

Și dacă aceasta este averea afișată, cât de mare este cea reală? Și cum a fost ea făcută? Ar putea proveni ea, exclusiv din ”taxe” pe apariția, sau pe ”neapariția”, după caz, la OTV?

Ar putea! Cazul pe care DNA îl are în lucru și în care este vorba despre o ”taxă de neapariție” pe post, ce se ridică la 200.000 de euro, este un argument destul de serios în favoarea acestei ipoteze.

Judecătorii PUSKÁS Valentin-Zoltán (UDMR) și Ion Predescu (PSD), de la Curtea Constituțională, au încălcat legea!

Curtea Constituțională a României s-a pronunțat, ieri, cu privire la contestațiile depuse de opoziție la legile de austeritate adoptate de guvernul Boc. Nu pun aici, în discuție, decizia Curții. Personal, și eu sunt de părere că atacul la pensii înseamnă cel puțin o neobrăzare din partea guvernanților.

Ceea ce mi-a atras însă atenția a fost ieșirea la rampă, în premieră absolută din 1992 încoace, cu declarații publice, a doi dintre cei nouă judecători CCR care s-au pronunțat, mai mult sau mai puțin explicit, cu privire la modul în care au votat și la argumentele care i-au determinat să ia acea decizie. Dincolo de capitalizarea politică evidentă a gestului făcut de cei doi magistrați, avem de-a face, aici, cu o încălcare flagrantă a legii. Este vorba chiar despre încălcarea Legii privind Organizarea și funcționare Curții Constituționale (nr. 47/1992), fapt fără precedent în istoria recentă a instituției. Iată ce spune art.64 din Legea 47/1992, 

”Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei;
b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;
c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă;
d) să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor”.

Cu toate acestea, am asistat însă, în direct, la încălcarea flagrantă a art.64. alin b și e din legea 47/1992 de către judecătorii PUSKÁS Valentin-Zoltán (UDMR) şi Ion PREDESCU(PSD). Iată și de ce.

Primul dintre infractori (așa se numesc cei care încalcă legea) a fost Ion Predescu. Iată ce a declarat el, presei de ieri, chiar înainte de apariția comunicatului oficial al CCR:

„Între magistraţi şi ceilalţi e o diferenţă fundamentală. Ei au statut constituţional, ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, adică înfiinţat prin lege, chiar şi lege organică, poţi umbla la ele oricând. Prin lege modifici, prin lege completezi şi tot prin lege poţi să şi desfiinţezi. Când e statut constituţional nu îl poţi modifica, completa, adăuga, nici desfiinţa prin lege. Citiţi art. 124 şi 125 din Constituţie. Zice Statutul judecătorilor”, a declarat la finalul şedinţei CCR, judecătorul Ion Predescu.

Și, mai departe:

”La salarii şi la alocaţii sunt active, e pentru viitor. Pensiile e fenomen trecut pentru munca trecută. E altfel stabilit. Umbli tu pentru viitor, când ea e stabilită înainte. Dacă haina are două mâneci, tu îi laşi una?” - a comentat bătrânul psd-ist Predescu.

Există cineva care să nu priceapă cum a votat acest magistrat? Sau se mai îndoiește cineva că Predescu n-a făcut astfel propagandă PSD?

Cel de-al doilea magistrat, udmr-istul PUSKÁS Valentin-Zoltán, a declarat oficial, pentru NewsIn și la Realitatea TV, cum a votat:

”Am votat pentru neconstituţionalitatea tăierii pensiilor. Eu am votat, personal, prin argumente juridice şi prin convingere, pentru neconstituţionalitate”.

Și, a mai spus el,

”Am fost raportor într-un dosar, dacă vă interesează acest lucru, ca să nu fie discuţii, raportul pe care l-am întocmit eu în dosarul respectiv, legat de pensiile speciale, eu am spus că pensiile speciale sunt constituţionale, iar legea referitoare la aceste pensii nu trebui declarată neconstituţională şi asta s-a şi aprobat în plen. Deci, ceea ce am raportat eu, a rămas aşa cum a fost în lege. Am făcut raport în cadrul legii privind pensiile speciale şi, în raport cu criticile care au fost aduse legii, am întocmit un raport prin care am respins aceste critici şi CCR la rândul ei a aprobat acest raport şi a respins criticile formulate în legătură cu pensiile speciale".

Tot el, că i-a plăcut să fie vedetă, a declarat același lucru și la Antena 3.

Concluzia mea este că atât judecătorul PSD Predescu, cât și judecătorul UDMR Puskas, au încălcat legea și mă aștept să fie pedepsiți. Cine s-o facă? Sau când? Referitor la sancțiuni, aceeași lege încălcată de ei prevede, la articolele 65 și 66, că pot fi aplicate de plenul CCR (abateri disciplinare) sau de instanțe numai după ce se primește avizul Biroului permanent al Camerei Deputaților, Senatului sau, Președintelui, după caz.

Art.65. - Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale.

Art.66. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Trecând peste faptul că justiția este cea mai coruptă dintre instituțiile de stat din România, magistrații CCR au demonstrat, încă o dată, că breasla lor este deasupra legilor țării și că pensiile lor SPECIALE, de sute de milioane de lei, sunt constituționale.

Pe de altă parte, ieșirea politicianisă a celor doi magistrați ne-a demonstrat că, atâta vreme cât este populată de politruci, deciziile Curții Constituționale sunt exclusiv politice și populiste. De această dată, asociația ungurilor din România, numită UDMR, a demonstrat că deține controlul Curții Constituționale. Adică votul de aur.

Mi-e groază de ziua în care cineva o să conteste, la CCR, constituționalitatea folosirii limbii române în România, iar decizia să depindă de votul unui ungur. Asta pentru că, sunt convins, judecătorii trimiși în CCR de către alianța PSD-PNL, n-au fost niciodată, când interesele le-au cerut-o, români.

Pastila antistress: Last tango in Paris (Gotan Project)

Cartelul mafiot de presă Vîntu&Voiculescu a devenit o vulnerabilitate a României

Statul reacționează, în sfârșit, la asediul continuu declanșat, cu mult timp în urmă, împotriva instituțiilor sale fundamentale de către presa de tip mafiot reprezentată de trusturile anti-românești Realitatea-Cațavencu și Intact (Antena3 și Jurnalul Național).

 Foto: baricada.wordpress.com

Astfel, în ședința de ieri a CSAT, practici ale presei controlate de moguli, despre care scriu de la înființarea acestui blog, au fost înscrise în Strategia Națională de Apărare printre cele 15 ”vulnerabilități” ale României. Este vorba, concret, despre ”campaniile de presă la comandă” și despre presiunile făcute de moguli asupra statului pentru a-și satisface interesele politico-financiare.

Noua vulnerabilitate este formulată, în document, în felul următor:

”fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspandirea de informații false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului".

Imediat ce au aflat de menționarea în Strategia Națională de Apărare a practicilor cu care s-au obișnuit deja, mașinăriile de propagandă vizate au reacționat în stilul caracteristic, lansând o nouă campanie mincinoasă împotriva CSAT și a președintelui Traian Băsescu. ”Presa văzută ca pericol”, titra Realitatea TV, deși nu de presă în general se face vorbire în document, ci de practicile mafiote din presă, adică de campaniile de tipul celor făcute zilnic de Realitatea TV și Antena 3. Exemple despre astfel de campanii pot fi găsite și pe acest blog, ultima dintre ele fiind aceea prin care populația a fost incitată la revoltă socială și dărâmarea violentă a guvernului Boc de către cele două flașnete diversioniste ale lui Vîntu și Voiculescu.

Pe Realitatea TV s-a declanșat deja o nouă campanie diversionistă, prin care Vîntu, prin diverși maimuțoi din presă sau politică, încearcă să arate că PRESA și nu PRACTICILE lui mafiote sunt cele vizate în doctrina de apărare. Asta deoarece simte că începe să se strângă lațul, iar instituțiile statului să se întărească, așa  cum el însuși le-a cerut. ”Întăriți-vă statul, domnilor!”, a spus Vîntu, anul trecut, într-o celebră intervenție telefonică la televiziunea lui.

 Foto: baricada.wordpress.com

Deși tonomatele sale de la RTV încearcă să-și convingă telespectatorii că nu există campanii de presă împotriva instituțiilor statului care să merite atenția CSAT, sau că presa făcută de oamenii lui Vîntu și Voiculescu este o presă de calitate, amintesc aici o declarație făcută de mogul și în care amenința voalat, dar sigur pe el, instituțiile statului cu folosirea mașinăriei de propagandă anti-românească din dotare.

Iată fragmentul din aceeași emisiune TV în care Viorel Hrebenciuc, unul dintre invitați exprima public, într-o formulă clară, exact vulnerabilitatea înscrisă, ieri, în documentul CSAT:

Viorel Hrebenciuc: Și dacă statul încearcă să se apere și deschide dosar penal unui mogul, mogulul atacă prin tot ce are mass media la dispoziție. Cum se simte reprezentantul statului în această situație?
Sorin Ovidiu Vîntu: Distinse domn Hrebenciuc, în momentul în care statul încearcă să-mi dreseze tot felul de dosare pe criterii cunoscute doar de dvs. și cei asemeni dvs., evident că mă voi apăra cu toată fermitatea!”

Este exact ceea ce și face mogulul de peste un an de zile. Declarația lui Vîntu, făcută în martie 2009, este o recunoaștere publică a posibilității folosirii mașinăriei de dezinformare mass media pe care o deține miliardarul penal. Că ea este folosită deja, asta e evident pentru oricine are neșansa de a deschide televizorul pe posturile Realitatea sau Antena 3.

Vîntu are deja ANAF-ul pe cap, acum are și DNA-ul, sesizat deja pe motiv de evaziune fiscală, are problema cu rambursarea ilegală de TVA (63 milioane de euro), din tranzacția Petrom, i se pune sechestru pe activele Realitatea Media și, colac peste pupăză, mai are o altă mare problemă cu afacerea FNI după ce unul dintre pionii săi de bază, Nicolae Popa, a fost reținut la Djakarta și urmează să fie repatriat. El are, așadar, deja, niște dosare ”dresate”, cum îi place să le numească. La fel și Voiculescu, celălalt proprietar de tonomate care are vreo două dosare penale, într-unul dintre ele fiind vizată și fiică-sa Camelia.

Deoarece în zilele următoare trusturile de presă ale celor doi vor continua să dezinformeze pe tema noii vulnerabilități identificate de autorii Strategiei de Apărare a României, prezint mai jos și fragmentul în care sunt definite noțiunile de vulnerabilitate, risc și amenințare. Explicațiile sunt utile deoarece diversioniștii care apar la tv. omit să facă aceste precizări.
Iată fragmentul:

”În zona apărării și securității naționale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naționale de securitate. În contextul acestei strategii, amenințările sunt factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile și obiectivele naționale de securitate. Factorii din interiorul societății care potențează acțiunea amenințărilor sunt denumiți vulnerabilități. Scopul Strategiei Naționale de Apărare este de a asigura un management modern și eficient al riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor și, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-amenințare este foarte important. Pentru o țară care parcurge pași importanți în direcția modernizării, cum este și cazul României, vulnerabilitățile pot fi la fel de importante precum amenințările. O criză majoră în domenii precum educația sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcționarea și diminuându-i capacitatea de reacție”

Dan Diaconescu, prins între primarul din Zărand și...Marius Locic

Reţinerea lui Dan Diaconescu (foto Mediafax) pare a avea şi alte motive decât cele invocate oficial de către procurorii anticorupţie.
Conform agențiilor de știri, Dan Diaconescu este acuzat de șantaj și împotriva sa a fost emisă o ordonanță de reținere de 24 de ore.

Procurorii DNA l-au pus sub învinuire pe Dan Diaconescu, acestuia fiindu-i aduse la cunoştinţă acuzaţiile de şantaj şi ameninţare în legătură cu primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de Dan Diaconescu - datată 18 iunie - se arată că acesta, "în calitate de administrator şi realizator de programe la postul OTV, a exercitat acte de ameninţare, atât în mod direct, cât şi prin intermediul lui Dorel Petru Pârv, cu scopul de a determina persoana vătămată, Ion Moţ, primarul comunei Zărand, judeţul Arad, să dea o sumă totală de 200.000 euro". (...) Sub presiunea acestor ameninţări, din suma pretinsă iniţial, ediul din Zărand a plătit efectiv 30.000 euro şi 4.200 lei.
"Ameninţarea constă în darea în vileag a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana vătămată, cum ar fi alegaţia că ar deţine o avere importantă, nejustificată, precum şi că ar efectua tranzacţii ilicite cu terenuri agricole, păgubind astfel cetăţenii comunei Zărand", potrivit documentului citat.
- informează Mediafax.

Cu toate acestea, se pare că dincolo de aceste acuzații mai sunt şi alte surprize consistente care-l așteaptă pe patronul OTV, acuzații pe care procurorii le tot lustruiesc, de peste şase luni, cam de când Marius Locic a fost chemat să dea şi el cu subsemnatul în scandalul Voicu.

Concret, procurorii ar fi dat de urma unor tranzacţii evazioniste, asezonate cu nişte spălări de bani pentru combaterea cărora, chiar în aceste momente, se fac planuri în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Având în vedere că Dan Diaconescu a achiziţionat nişte imobile de la Marius Locic (foto dreapta), personal sau pe firmă, s-ar putea ca surprizele chiar de aici să pornească. Una dintre tranzacții am prezentat-o deja, cu toate elementele de legătură, pe acest blog. Ea a căzut, se pare, și sub ochii unuia dintre procurorii DNA, care neavând ce face a început să întrebe, inclusiv la ONPCSB (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor), și să afle. Pentru că, așa cum am arătat atunci, trebuia identificat doar traseul banilor în triunghiul Iancu - Locic - Diaconescu.

Aceea a fost însă doar una dintre tranzacții. Ar mai fi și alte imobile care ar fi trecut, via Locic, la Dan Diaconescu...

Cum se știe deja, averea lui Dan Diaconescu, unul dintre mogulașii postdecembriști, depășește 50 milioane de euro, dacă socotim și valoarea acțiunilor deținute la OTV. Presa i-a socotit imobilele deținute, pe care le-a evaluat sumar la peste 17 milioane de euro: două vile în Primăverii, un bloc de șase etaje în Băneasa, un bloc de zece etaje pe b-dul Carol, o casă de vacanță la Sinaia, un apartament ultra-luxos în Mamaia și, după unii, o vilă pe strada Paris, în apropierea clădirii Guvernului.
De asemenea, el a mai colectat două elicoptere, un avion Cessna, un yaht, două Rolls Royce, un Bentley Flying Spur...
Cam mult pentru un jurnalist. Penal de mult.

Iată mai jos imagini ale câtorva dintre imobilele deținute de patronul OTV, imagini preluate de pe site-ul libertatea.ro:

Un bloc în Băneasa de 6 etaje

O vilă în B-dul Primăverii

Un apartament de lux în Mamaia

O casă de vacanţă la Sinaia

Vezi mai multe din Emisiuni TV pe 220.ro

Mineriada gurilor și sondajul mincinos din biroul lui Crin Antonescu

Alianța PSD-PNL a încasat, ieri, cea mai mare înfrângere de la realegerea lui Traian Băsescu încoace. La fel, alianța mafiotă Vîntu-Voiculescu. După ce au pus la cale, împotriva guvernului, cel mai dur atac mediatic postdecembrist, care a scos în stradă, sau în lojile parlamentului, tot felul de neisprăviți cu gură în locul capului, reprezentanții opoziției își plâng acum singuri de milă, în  cadru organizat, la televizor. Au pierdut atât bătălia pentru Curtea Constituțională, cât și pe aceea pentru dărâmarea guvernului Boc.

 Foto: baricada.wordpress.com

Prima dintre ele era, de fapt, și cea mai importantă. Controlul asupra Curții Constituționale însemna, pentru organizatorii mineriadei gurilor, din aceste zile, schimbarea lui Traian Băsescu înainte de terminarea mandatului. Crin Antonescu a declarat, chiar, că nominalizarea lui Meleșcanu s-a făcut exclusiv din motive politice, pentru a bloca, astfel, tendințele ”dictatoriale” ale lui Traian Băsescu. La fel, PSD, prin nominalizarea politicianului Valer Dorneanu. Din fericire, în locul acestora au ajuns la Curtea Constituțională doi profesioniști ai dreptului propuși de PDL, profesorii universitari Iulia Antoanela Motoc și Ștefan Mircea Minea.

Cea de-a doua bătălie, ce viza dărâmarea guvernului, a fost pierdută și ea de către alianța PSD-PNL, după ce a făcut tot ce i-a stat în putință să câștige. S-au folosit cele mai murdare metode de manipulare posibile, de la transformarea jurnaliștilor-tonomate în procurori staliniști ai anilor 50 care au  incitat populația să iasă în stradă și să acționeze violent împotriva ordinii constituționale, până la alimentarea cu apă, de către PSD, a bizonilor chemați să protesteze la una dintre intrările de la Casa Poporului. Scenele prezentate de mașinăria de propagandă anti-românească a mafioților Vîntu și Voiculescu arătau ca și când România ar fi fost pusă pe foc deși, în realitate, nu era vorba decât de mase de manevră, de excitarea excesivă a unor zăltați care n-au înțeles niciodată nici măcar de ce respiră, dară-mi-te să priceapă de ce se aflau la acea oră și în acel loc.

Foto: baricada.wordpress.com

Toți cei care au urmărit confruntările prin intermediul televizorului știu, sau ar trebui să știe, că ”jurnaliștii” lui Vîntu sau Voiculescu, care au incitat populația și s-au dat de ceasul morții să ia apărarea pensionarilor și bugetarilor, sunt oameni care câștigă câteva mii de euro lunar, unii chiar zeci de mii! Sunt indivizi plătiți să mintă. Profesioniști ai dezinformării. Puțin le pasă lor de reducerea cu  15% a pensiilor sau cu 25% a salariilor bugetarilor. Puțin le pasă miliardarilor Vîntu sau Voiculescu, de măsurile de austeritate! La fel, puțin le pasă mafioților care controlează mișcarea sindicală, de necazurile bugetarilor. Ce au ei în comun este dorința de schimbare a inamicului public nr. 1, în accepția lor, Traian Băsescu. Adică a președintelui care a cerut justiției să-și facă treaba și să-i aresteze pe mafioți, iar CSAT să blocheze privatizările care mai prezentau interes pentru sponsorii PSD-PNL.

Foto: Hultanul

Iată însă că deși a trecut o jumătate de an de la realegerea lui Traian Băsescu, guriștii pnl-psd reiau discursul din campania de anul trecut, și chiar personajele scoase atunci la înaintare, precum Klaus Johannis, individul suspectat a fi fost traficant de copii. Asta în paralel cu mediatizarea unor declarații precum cea făcută, aseară, de Victor Ponta, conform căruia nu se va lăsa până nu-l va schimba pe Traian Băsescu. Ponta completa astfel declarațiile liderilor PNL, de la începutul săptămânii trecute, privind intențiile de suspendare a președintelui.

 Foto: baricada.wordpress.com

Tema suspendării a fost reintrodusă în dezbaterea publică de către liberalii Vosganian şi Antonescu, printr-o diversiune specifică mașinăriei de propagandă a alianței PSD-PNL. Mai întâi au anunţat-o public, ca intenţie, iar apoi, cum ne-a obișnuit deja înaintea oricărei bătălii politice importante, aparatul de dezinformare al liberalilor a lansat manipularea prin sondaje electorale. De această dată însă n-a fost folosit un institut serios de sondare a opiniei publice ci unul care tocmai fusese ”trecut în rezervă” pentru trei ani. Este vorba de Grupul de Studii Sociale (GSS) 2000 SRL. Rezultatele așa-zisului sondaj realizat de GSS 2000, la comanda PNL, au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute și ele sunt o contrafacere flagrantă a realităţii, o încercare de manipulare grosolană, aşa cum bine a fost definit într-o analiză recentă.

Una dintre aberaţiile vehiculate de acel sondaj este aceea în care se afirmă că dacă ar avea loc alegeri duminică ele ar fi câştigate de cel care a plătit sondajul, adică de Crin Antonescu, cu 33,8%. Deşi, în cazul unor noi alegeri, Traian Băsescu n-ar mai avea dreptul să candideze, întrebarea privind intenţiile de vot în favoarea sa a fost, totuşi, pusă, iar răspunsul electoratului sondat de "sociologii" plătiţi de Antonescu a fost fix 11,7%. Şi dacă sondajul ar fi fost făcut doar printre bugetari şi nu s-ar fi putut obţine un astfel de răspuns.

La fel, a spune că Traian Băsescu este un lider corupt (75,6% ), arogant (66,1%), incapabil să conducă ţara (71,7%) sau incapabil să-şi ţină promisiunile (82,7%) sunt argumente suficient de clare pentru ipoteza conform căreia sondajul s-a făcut în biroul liderului PNL.

Dealtfel, nici nu avea unde să se facă dacă ţinem cont că, la mijlocul lui februarie anul acesta, patronul GSS 2000 SRL, un anume Cătălin Lixandru, a înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului o decizie de suspendare a activităţii srl-ului pe o perioadă de, atenţie!, 3 (trei) ani! Iată decizia:

Societatea Comerciala GRUPUL DE STUDII SOCIALE 2000 - S.R.L. Bucuresti

DECIZIA NR. 3/16.02.2010
a asociatului unic al S.C. GRUPUL DE STUDII SOCIALE 2000 - S.R.L.,
cu sediul social in Bucuresti, str: Pictor Iscovescu nr. 15, et. 1, sectorul 1, nr. Reg. Com. J 40/1063/2003, C.U.I.15158794

Subsemnatul Lixandru Catalin, cetatean roman, nascut la data de 8.04.1977 in Pitesti, judetul Arges, domiciliat in municipiul Pitesti, str. Gheorghe Titeica nr. 2, bl. S2, sc. E, ap. 13, judetul Arges, identificat cu C.I. seria AS nr. 289001, emisa la data de 1.09.2003 de Politia Mun. Pitesti, CNP 1770408035011, detinator a 1.300 parti sociale, cu o valoare nominala de 25 RON fiecare si o valoare totala de 32.500 RON, reprezentand 100 % capitalul social subscris si varsat al S.C. GRUPUL DE STUDII SOCIALE 2000 - S.R.L., in temeiul dispozitiilor art. 3.3 din actul constitutiv, dau urmatoarea decizie:

Art. 1. Se aproba suspendarea activitatii Societatii Comerciale GRUPUL DE STUDII SOCIALE 2000 - S.R.L. pe o perioada de 3 (trei) ani, incepand cu data de 1.03.2010.

Art. 2. Se imputerniceste dl Figaro Bogdan, cetatean roman, domiciliat in Bucuresti, str. Radu Boiangiu nr. 8, sectorul 1, CNP 1750502411519, in vederea depunerii si ridicarii de la Registrul Comertului a mentiunii corespunzatoare prezentei hotarari.
Prezenta hotarare a fost redactata in 3 exemplare originale azi, 16.02.2010.

Două luni mai încolo, pe 1 aprilie, SRL-ul lui Lixandru este scos din rezervă, deci reactivat, și pus să comită o faptă pe care niciuna dintre casele de sondaj existente pe piața românească nu o acceptaseră: să falsifice un sondaj de opinie așa încât să satisfacă o comandă politică a mafioților liberali. Și a executat-o.

Doar că acest sondaj, ca să aibă valoare, trebuia să fie însoțit de introducerea celor doi politicieni, Meleșcanu și Dorneanu, în Curtea Constituțională și, de acolo, să execute la rându-le comanda mafioților. Se știe deja că Meleșcanu, dincolo de apartenența sa la aparatul represiv al lui Ceaușescu, a fost și angajatul lui Dinu Patriciu. Ulterior pătrunderii în Curtea Constituțională, ei ar fi înclinat balanța în favoarea mafioților care i-au propus și ar fi făcut, astfel, jocul celor care țin România în loc de aproape cinci ani. A mafiei PSD/PNL. A lui Vîntu, Voiculescu, Patriciu, Năstase, Voicu, Vanghelie, Hrebenciuc etc. etc. etc.

Cât privește srl-ul GSS 2000, el a fost înființat în 2003, sub numele de Institutul de Studii Sociale SRL,  de către Eduard Radu Hellvig, împreună cu Mirela Tirlie. Hellvig, i-a cedat, în 2004 pachetul de acțiuni (50%) lui Bogdan Teodorescu, iar el a devenit deputat al PUR, ulterior PC, partidul de buzunar al mogulului Dan Voiculescu.

Ulterior, la sfârșitul lui 2008, Hellvig a trecut la PNL și a devenit consilier personal al lui Crin Antonescu. În decembrie 2004, după ce Băsescu a câștigat alegerile, ISS a devenit Grupul de Studii Sociale 2000 SRL. În iulie 2005, Tirlie cedează pachetul său de acțiuni către piteșteanul Cătălin Lixandru, iar în octombrie 2005, Bogdan Teodorescu, fostul om de casă al lui Adrian Năstase, iar apoi al liberalilor, cesionează și el, aceluiași Lixandru, pachetul de acțiuni deținut la GSS 2000. Prin 2007, presa (EVZ plus blogul unui oarecare Comănescu) a lansat zvonul că GSS 2000 a fost preluat de Gigi Becali. Știrea a fost, evident, falsă, deoarece proprietarul a rămas același Cătălin Lixandru. Pe 16 februarie 2010, GSS 2000 și-a suspendat activitatea, iar ulterior și-a reluat-o în condiții cel puțin misterioase, la comanda mafioților liberali. Printre clienții firmei lui Lixandru s-au aflat Rompetrol, Realitatea Media SA, Cotidianul, Dragonul Roșu etc etc.

Dan Badea

Pastila antistress: River Flows In You (Yiruma)

Cum se va inclina balanta la Curtea Constitutionala?

 - Material preluat de pe ziare.com-

Prins in corzi de un jurnalist la fel de agresiv verbal ca si el, Crin Antonescu a declarat cu nonsalanta: "Suntem intr-un razboi politic", de aceea "ma apar cu Curtea Constitutionala". Poftim?!?!

Liderul liberalilor isi explica astfel sprijinul pentru colegul sau de partid Teodor Melescanu in lupta cu candidatul PD-L, apolitic, pentru ocuparea unui jilt la Curtea Constitutionala ramas liber dupa expirarea mandatului lui Nicolae Cochinescu.

Afirmatiile lui Crin Antonescu mi-au zgariat auzul pentru ca nu am mai intalnit pana acum niciun politician de rang atat de inalt care sa recunoasca public ca participa, premeditat, la politizarea Curtii Constitutionale (si cu mult succes din cate se pare).
 
Aflata in competitie mediatica cu dezbaterile privind motiunea de cenzura, primenirea completului de 9 judecatori de la CC a fost tratata pe nedrept ca un subiect de mana a doua.

Am vazut cu totii zbaterile politicianiste ale PSD pentru inghesuirea lui Valer Dorneanu pe portile Curtii. Am vazut si neputinta senatorilor PSD+PNL de a-l vari rapid in curtea Curtii pe Teodor Melescanu. De asemenea, am putut constata si lipsa de convingere cu care actuala putere isi sustine propriii candidati la cele doua fotolii de judecatori ramase libere, mai ales ca ambii sunt din afara cercului politic.

Dar despre realele diferente dintre cei patru candidati (doi din partea Camerei Deputatilor si doi din partea Senatului) nu pare nimeni interesat sa vorbeasca.

Cine cu cine se lupta? Pe cine vrea sa trimita Opozitia la Curtea Constitutionala si pe cine vrea Puterea? Cat de stranse sunt legaturile celor patru cu viata politica si la ce procent de independenta si impartialitate trebuie sa ne asteptam din partea lor?

6-3 sau 4-5?

Prin jocul politic practicat in ultimii 6 ani Traian Basescu a pasat Curtii Constitutionale rolul (considerat probabil prea plictisitor) de arbitru, acordand astfel acestei institutii o importanta la care cei aflati in componenta ei probabil ca nici nu visau inainte de 2004.

Cei 9 judecatori vor avea de luat decizii extrem de importante pentru noi toti nu doar in lunile urmatoare, ci si in anii ce vin. Va fi suficient ca 5 dintre ei sa spuna "Da" sau "Nu" si cele doua legi ale austeritatii sa intre sau nu in vigoare in zilele urmatoare. Sau sa spuna "Da", presedintele a incalcat Constitutia si poate fi suspendat din nou. Sau "Da", legea ANI nu este nici acum constitutionala, desfiintati agentia de tot. Sau "Da", alegerile au fost fraudate, refaceti-le.

Lazaroiu: Sunt convins ca suspendarea presedintelui ii va scoate pe liberali din criza

Facand niste calcule simple bazate pe CV-urile judecatorilor afisate pe site-ul Curtii Constitutionale, constatam usor cat de mult vor inclina balanta cei doi nou-veniti.

Foto: HULTANUL

Astfel, daca privim din punct de vedere al tangentelor cu viata politica, ii avem pe de o parte pe Ion Predescu, fost senator PSD, Acsinte Gaspar, fost deputat PSD si fost ministru in Guvernul Nastase, Augustin Zegrean, fost deputat PD, si Valentin-Zoltan Puskas, fost senator UDMR.

In tabara celor fara cariera politica ii intalnim pe Aspazia Cojocaru, (fosta colega cu Adrian Nastase si Rodica Stanoiu la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane), Tudorel Toader si Petre Lazaroiu.

In aceste conditii, daca Valer Dorneanu si Teodor Melescanu vor fi pana la urma cei care ii vor inlocui pe Ioan Vida si Nicolae Cochinescu la Curtea Constitutionala, in detrimentul apoliticilor Stefan Minea si Iulia Motoc, balanta va fi de 6 la 3 in favoarea politicienilor.

Mai mult, acelasi scor s-ar inregistra si in cazul in care am face calculele dupa criteriul anti si pro-Traian Basescu, Tudorel Toader fiind propus de PNL, in timp ce Petre Lazaroiu a fost nominalizat de presedinte.

Sigur insa, noi nu facem aceste calcule pentru ca, nu-i asa, suntem convinsi ca odata intrati pe portile Curtii Constitutionale cei doi noi judecatori vor lasa in urma tot ce i-a legat sau nu de viata politica.

Sa trecem totusi in revista cateva aspecte mai importante din CV-urile celor patru aspiranti la fotoliul de judecator la Curtea Constitutionala, pentru a intelege mai corect alegerea pe care o vor face parlamentarii nostri saptamana viitoare.

Cine se lupta la Camera Deputatilor?

La Camera Deputatilor batalia se da intre un politician cu state vechi in PSD, Valer Dorneanu, si un profesor universitar de drept, Stefan Mircea Minea.

Foto: ZiarulPersonal (foto.zp.ro)

Valer Dorneanu a obtinut saptamana trecuta la votul in plen 161 de voturi, inclusiv din partea UNPR si a minoritatilor, in timp ce Mircea Minea, propunerea PD-L, a fost votat doar de 123 de deputati.

Democrat-liberalii au incasat aceasta palma din partea partenerilor de guvernare si au cerut un al doilea vot in plen, saptamana viitoare, sustinand ca Dorneanu ar fi trebuit sa obtina, potrivit regulamentului, 168 de voturi, adica majoritatea calificata.

PSD cere oficial suspendarea Robertei Anastase pentru 15 zile

Roberta Anastase: PSD face o presiune inacceptabila la adresa mea

Valer Dorneanu ocupa in prezent functia de secretar general adjunct al Camerei Deputatilor, dupa ce a pierdut in 2008 alegerile in Colegiul 12 Iasi.

Dorneanu a fost in perioada 1990-1992 consilier al presedintelui Ion Iliescu pe probleme de legislatie, iar in perioada 1992-1995 a facut parte din Guvernul condus de Nicolae Vacaroiu in calitate de ministru pentru relatia cu Parlamentul.

Intre 1995 si 2000 a fost presedinte al Consiliului Legislativ, dupa care a intrat in Camera Deputatilor din partea social-democratilor, in legislaturile 2000-2004 si 2004-2008.

In primul sau mandat a fost presedinte al Camerei Deputatilor, iar in 2002 a devenit presedintele comisiei pentru revizuirea Constitutiei.

Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei, Valer Dorneanu este incepand din 2000 membru in Delegatia Permanenta, Biroul Executiv Central si in Consiliul National al P.S.D. si vicepresedinte al organizatiei PSD Iasi. De asemenea, din 2002 este vicecepresedinte al Consiliului National al PSD.

In varsta de 66 de ani, Valer Dorneanu a absolvit in 1967 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Este doctor in drept si profesor universitar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fiind totodata specialist in Drept parlamentar, tehnica legislativa si Dreptul muncii.

Contracandidatul lui Valer Dorneanu este Stefan Mircea Minea, fostul sef de catedra al actualului premier Emil Boc, cel care i-a si facut propunerea de a candida.

 Foto: EvZ

Stefan Minea este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Babes- Bolyai" din Cluj-Napoca, unde ocupa si functia de sef al Catedrei de Drept Public.

Intre anii 1995 si 2004 a fost prodecan al Facultatii de Drept. Este doctor in drept, specialist in Dreptul finantelor publice (drept financiar si drept fiscal), Drept financiar international, Drept fiscal european si Drept comercial.

Este autorul a numeroase articole si carti de specialitate. Una dintre cele mai mari realizari profesionale ale lui Minea este redactarea unei lucrari considerate de referinta pentru specialistii in drept financiar: "Codul Fiscal comentat".

Nu a fost niciodata membru de partid.

Candidatii de la Senat

La Senat, Teodor Melescanu (PNL) a primit aviz favorabil si recomandare din partea comisiei juridice pentru postul de judecator la CCR in timp ce Iulia Motoc, propunerea PD-L, a fost doar validata ca si candidat. In aceste conditii, senatorii PD-L au boicotat sedinta de plen pentru a evita numirea lui Melescanu, iar votul s-a amanat tot pentru saptamana viitoare.

Foto: andreeamarinbanica.acasa.ro

Iulia Motoc este profesor universitar in cadrul Universitatii Bucuresti si avocat in cadrul Baroului Bucuresti.

A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si este doctor in drept international public si doctor in etica.

A facut parte din Comisia prezidentiala de analiza a regimului politic si constitutional din Romania, fiind membru in Comitetul Drepturilor Omului al ONU si in board-ul uneia dintre cele mai importante organizatii non-profit, International Commission of Jurists.

A facut sau continua sa faca parte dintr-o serie de asociatii si organizatii cu caracter profesional, printre care Societatea Europeana de Drept International.

A publicat numeroase articole si studii de specialitate.

In urma cu patru ani a fost realeasa cu voturile tuturor statelor membre in Comitetul pentru protectia minoritatilor nationale de la Strasbourg, o alegere fara precedent in istoria Consiliului Europei.

Nu este membru al vreunui partid.

In schimb, candidatul din partea Opozitiei, Teodor Melescanu are, ca si Valer Dorneanu, o impresionanta cariera politica, din care spicuim cateva fragmente.

A absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti (1959-1964) si apoi cursuri postuniversitare de relatii internationale la Universitatea din Bucuresti (1964-1966). A obtinut in anul 1973 titlul stiintific de doctor in stiinte politice si drept international la Universitatea din Geneva.

In prezent, preda ca profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti si la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.

Melescanu a publicat o serie larga de lucrari si publicatii stiintifice legate de dreptul international si diplomatie.

In perioada 19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996, Teodor Melescanu a indeplinit functia de ministru al Afacerilor Externe in Guvernul condus de Nicolae Vacaroiu. In urma alegerilor din noiembrie 1996, a fost ales ca senator de Prahova, pe listele PDSR.

In iunie 1997 a fondat partidul Alianta pentru Romania, impreuna cu cativa fosti membri ai PDSR, Melescanu fiind ales presedintele acestui partid.

In ianuarie 2002, in urma fuziunii Aliantei pentru Romania cu Partidul National Liberal, Melescanu devine prim-vicepresedinte al PNL, iar ulterior vicepresedinte.

In urma remanierii guvernamentale din 5 aprilie 2007, Teodor Melescanu a fost numit in functia de ministru al Apararii in Guvernul Tariceanu.

In loc de concluzie, o intrebare pentru Crin Antonescu

Ca si jurnalistul pe care l-ati acuzat in emisiune ca v-a atacat la comanda "sefului sau" Traian Basescu, dar si in calitate de potential votant al dumneavoastra la alegerile prezidentiale, va intreb domnule Crin Antonescu de ce sprijiniti doi politicieni in aceasta cursa si nu v-ati batut ca la Curtea Constitutionala sa ajunga adevarati specialisti in ceea ce urmeaza sa faca timp de 6 ani?

Iar daca nu v-au placut cei propusi de PD-L. de ce nu ati venit cu nume la fel de grele, precum Corneliu Liviu Popescu sau Simina Tanasescu, doi profesionisti in drept constitutional care fac parte din Comisia pentru Revizuirea Constitutitiei constituita la Fundatia Horia Rusu, apropiata de partidul dumneavoastra?

Si daca nu am fost suficient de explicita, va invit sa imi raspundeti dupa ce urmariti cu atentie inregistrarea video atasata stirii Teodor Melescanu a schimbat scorul unui vot din Parlament, de care am dat, intamplator pe Internet, cautand informatii despre candidatul PNL la Curtea Constitutionala.

Pe mine, chiar m-a pus serios pe ganduri.

Camelia Badea (Material preluat de pe ziare.com)

Iată ce infractor vor să trimită liberalii, ca judecător, la Curtea Constituțională

Materialul, prezentat de Realitatea Tv, a apărut pe 15 ianuarie a.c pe site-ul RTV

Ginerele sindicalistului Aurel Cornea a preluat, pe ușa din dos, administrarea unui contract de 90 milioane de euro de la guvernul Boc

Anul trecut, când puţini se aşteptau ca Traian Băsescu să recâştige un nou mandat la Cotroceni, iar guvernul să fie controlat de PDL, s-au făcut diverse mutări și alianţe în lumea afacerilor. Unul dintre cei convinşi că puterea urma să revină mafiei PSD-PNL a fost şi președintele FSLI, Aurel Cornea. El chiar s-a implicat, cât l-au ţinut brăcinarii, atât în înlocuirea lui Băsescu cât şi în distrugerea câtorva generaţii de copii care au avut neşansa de a fi contemporane cu derbedei precum el însuși sau precum Liviu Luca, Dumitru Costin, Epsilon pe Doi, Bogdan Hossu, Rădoi şi cei asemenea lor. În vreme ce Cornea şi ceilalţi ţucălari ai mafiei PSD-PNL ieşeau în stradă ca să otrăvească spaţiul public şi să forţeze distrugerea instituţiilor statului român, ginerele sindicalistului prelua afaceri ce se anunţau a fi extrem de profitabile în mandatul unui eventual guvern PSD-PNL. Două dintre acestea sunt Abacus şi cea a licenţelor Microsoft.

Am mai vorbit pe acest blog aici (și aici) despre sindicalişti, interesele şi afacerile lor.

Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), este unul dintre demagogii care incită cadrele didactice din România să îngheţe anul şcolar pentru că, altfel, zice el, ar muri cu toţii de foame. Aflat la limita dintre activism (de partid) şi pensie (bizonul are 65 de ani!), lui Cornea, la fel ca şi celor de aceeaşi teapă cu el, puţin îi pasă de zecile de mii de copii al căror viitor depinde de nişte bizoni nesătui. “Dacă nu votaţi moţiunea de cenzură, pe noi ne condamnaţi la foame şi sărăcie cruntă. Iar pe bogaţi îi ajutaţi să-şi rotunjească veniturile şi mai mult (...) Domnilor parlamentari, nu ne lăsaţi să murim de foame!” – scriu Cornea, Epsilon pe Doi (Nistor), Hossu sau alţii de-o aceeaşi condiţie, într-un apel adresat parlamentarilor să voteze moţiunea de cenzură împotriva guvernului.

Iresponsabili, liderii sindicali sunt aproape fără excepţie implicaţi în afaceri şi jocuri politice de anvergură, sau sunt instrumente docile ale mafiei politico-financiare reprezentate de nucleul dur PSD-PNL. Pentru a arăta cât de mare este nesimţirea unui individ care nu are altă meserie decât aceea de lider sindical şi care plânge cocoţat pe gâtul copiilor noştri, voi prezenta câteva informaţii inedite despre afacerile lui Aurel Cornea şi ale neamurilor lui.

Cornea, stăpân peste hotelurile şi vilele CSDR

Sindicalist de profesie, Aurel Cornea este şi un afacerist de succes. Fie prin implicare directă, fie prin neamurile sale, adică cele două fete, Irina Mădălina şi Alexandra, sau ginerele Florică. Personal, sindicalistul s-a făcut remarcat doar în administrarea a două mari societăţi. Una dintre ele, la care Cornea a fost administrator iar apoi director, Sind Romania SRL, a gestionat fondurile imobiliare şi de turism ale sindicatelor, care se ridică la zeci sau sute de milioane de euro.
El a administrat firma amintită alături de alţi sindicalişti precum Liviu Luca, Bogdan Hossu sau Dumitru Costin.

Sindicalistul profesionist Cornea, în acțiune! (Foto: Adevărul)

Cealaltă firmă, înfiinţată anul trecut, este CSDR Sind Turism SRL şi are ca acţionar unic Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) iar ca administrator pe Aurel Cornea. Şi aceasta se ocupă tot cu activităţi de turism, hoteluri şi facilităţi de cazare. Astfel, Aurel Cornea, cel care urlă că o să moară de de foame dacă se aplică planul de austeritate al guvernului, deţine controlul tuturor hotelurilor şi caselor de odihnă ale CSDR din Eforie Nord, Căciulata, Felix etc etc.


Ginerele reintră în scenă

În urmă cu nouă ani, ginerele lui Aurel Cornea primea un contract de la statul român în valoare de 54,5 milioane de dolari. Claudiu Ionuţ Florică, preşedinte al societăţii Fujitsu Siemens Computer a câştigat atunci, fără licitaţie!, contractul de informatizare (licensare) a administraţiei publice. Afacerea s-a prelungit şi în mandatul lui Tăriceanu. Ea a fost parafată de Adrian Năstase, Micky Şpagă, Dan Nica şi Octav Cosmâncă…fostul şef (pe linie de turism!) dinainte de 1989 al lui Aurel Cornea. În aceeaşi perioadă el a fost atras şi în mega-afacerea securizării frontierelor, un contract încheiat cu EADS şi în care doar subcontractările se ridicau (în 2004) la 350 milioane de euro. În acea afacere, firma-mamă (Siemens) reprezentată în România de Fujitsu-Siemens Computers subcontracta partea de “computere-servere” necesare proiectului. După schimbarea sa din fruntea reprezentanţei Fujitsu Siemens, ginerel lui Cornea şi-a continuat afacerile prin înfiinţarea mai multor firme alături de diverşi oameni de afaceri, unul dintre ei fiind celebrul tenisman Dinu Pescariu, implicat şi el, pe vremuri, în scandalul EADS. Câteva dintre firmele lui Ionuţ Claudiu Florică sunt Filas Consulting SRL, Café Innuendo (alături de Dinu Pescariu), Doro Const Grup SRL, Fair Value Com, Filas Café şi, începând din acest an, Abacus Systems & Software SRL.

Afacerea anului: 90 milioane de euro pentru ginerică!

Cea mai tare lovitură, după contractul încheiat la începutul anilor 2000, pentru informatizarea administraţiei publice, a fost dată, recent, când ginerele lui Cornea a preluat administrarea unei afaceri de peste 90 milioane de euro. Dacă afacerea în sine este cunoscută, puţini ştiu că unul dintre artizanii din umbră ai acesteia este chiar ginerele lui Andrei Cornea, Claudiu Ionuţ Florică.

Astfel, anul trecut, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale condus de Gabriel Sandu a încheiat un contract-cadru de furnizare de licenţe Microsoft pentru aparatul bugetar. Firma desemnată drept câştigătoare, cu dedicaţie, a fost Dim Soft SRL, societate ce aparţinea unor cunoscuţi clienţi ai contractelor cu statul: Andrei Iliescu, Adrian Ujeniuc şi Marius Ioan Ardeleanu. Ulterior însă, contractul avea să fie atribuit unui consorţiu creat în jurul firmei agreate de Gabriel Sandu. Astfel, afacerea de 90 milioane de euro (163.427 licenţe) a încăput pe mîna societăţilor D-CON.NET AG (lider al consorţiului), D-CON.NET GMBH, membru asociere, COMSOFT DIRECT AG, membru asociere, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ AG- membru asociere, DIM SOFT SRL, membru asociere şi Microsoft România ca subcontractant. Consorţiul declarat câştigător a fost, aşadar, reprezentat de D-CON.NET AG. Anunţul guvernului privind emiterea unei hotărâri pentru aprobarea acordului cadru privind acest contract a fost făcut la începutul lui septembrie 2009, iar până la sfârşitul lunii, administratorul oficial al afacerii devenea ginerele sindicalistului Aurel Cornea.

Între timp însă a mai avut loc o mutare extrem de importantă făcută de acţionarii Dim Soft: au vândut firma. Astfel, Ujeniuc, Iliescu şi Ardeleanu au primit, fiecare, câte un milion de euro de la D-CON.NET AG, care devenea acţionar unic la Dim Soft, iar administrator al firmei a fost numit Claudiu Ionuţ Florică.

Asta se întâmpla în septembrie 2009, atunci când tata socru pregătea, alături de alţi complici în distrugerea învăţământului românesc, ample acţiuni de protest împotriva lui Traian Băsescu şi al guvernului.Oricum, indiferent de rezultatul alegerilor, famiglia lui Cornea n-avea nimic de pierdut: dacă ieșea Geoană președinte, firma reprezentată de ginerele lui Cornea primea și alte contracte de la PSD, iar dacă ieșea Băsescu, contractul de 90 milioane de dolari rămânea oricum valabil.

Afacerea Abacus

Intrarea lui Florică în afacerea Abacus readuce în atenţie marile câştiguri obţinute de ginerele sindicalistului ţâfnos de la FSLI din contractele cu statul. Doar că, de această dată, din motive ce ţin exclusiv de calcule politice, Claudiu Florică a preferat să intre în marile afaceri pe uşa din dos. Societatea Abacus Systems & Software SRL este un cunoscut partener, în furnizarea de echipamente IT pentru numeroase instituţii de stat printre care sunt Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei şi Inovării, Jandarmeria română, Nuclearelectrica, Secretariatul de Stat al Guvernului, SPP, Societatea Română de Televiziune, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Universitatea Bucureşti etc etc. A controla o asemenea firmă înseamnă a fi un abonat permanent la bugetul de stat. Acţionarii firmei erau, până pe 16.11.2009, următorii: ASELTEN MANAGEMENT LIMITED (20%, Cipru), CELANOV INVESTMENTS LIMITED (20%, Cipru), Kapraras Antonios (20%, Grecia), Cor Hagigalinis Haralambie Walter (10%, Grecia) și FLAMINGTON INDUSTRIES LIMITED (30%, Londra).

Cu o cifră de afaceri de peste 27 milioane lei (270 miliarde lei vechi) pe 2008, nu se poate spune că firma Abacus nu a avut parte de succes, chiar dacă în România corupţia este atât de mare încât permite ca o firmă cu o asemenea cifră de afaceri să înregistreze, la sfârşitul anului, un profit de câţiva lei.  În aceste condiţii pare cel puţin dubios ca unul dintre acţionarii firmei, societatea londoneză Flamington Industries Limited, să se retragă brusc din afacere şi să-i cedeze lui Claudiu Ionuţ Florică pachetul de acţiuni deţinut. Culmea, tranzacţia prin care cele 30% din acţiunile Abacus Systems & Software SRL au trecut de la Flamington la ginerele sindicalistului Cornea s-a făcut la acelaşi preţ la care au fost cumpărate în 2005, adică exact 165.000 de euro. Deşi există bănuiala că aici avem de-a face cu o neruşinată evaziune fiscală, nu există însă şi proba pentru aşa ceva.

Interesant este însă şi un alt aspect. Unul dintre ultimele contracte câştigate de Abacus înainte de intrarea lui Claudiu Florică în firmă este cu, evident!, o instituţie din zona de acţiune a socrului său, Aurel Cornea, patronul Federaţiei Sindicatelor libere din Învăţământ (FSLI). Este vorba despre Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU), instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Adică a ministerului de unde-şi ia salariul sindicalistul de socru-său. Astfel, pe 24 septembrie 2009, apare anunţul că Abacus a câştigat licitaţia deschisă organizată de UEFISCSU pentru achiziţia unor echipamente de calcul. Valoarea contractului este de 317.077 lei (3,1 miliarde lei vechi). Două luni mai târziu, pe 16.11.2009, ginerele Claudiu Florică preia controlul direct al unei treimi din Abacus Systems & Software SRL.

În aceste condiții, mai trebuie să se mire pe cineva că sindicalistul Aurel Cornea, dacă dorește, poate să mergă la mitingul FSLI chiar și în Ferrari-ul soțului Mădălinei, fiica sa?

Dan Badea

A innebunit Cristian Tudor Popescu, formatorul tonomatelor Ursu şi Chirieac

Cristian Tudor Popescu, un bezmetic cioplit cu barda şi rătăcit în presa română, a afirmat aseară, pe postul Realitatea TV, că măsurile de austeritate ale guvernului vor duce la zeci de mii de morţi. Insul, care a distrus credibilitatea presei române după ce vreme de atâţia ani a condus Clubul Român de Presă şi, în această calitate, a permis preluarea controlului presei de către mafie, a declarat:

„Văd că nu se spune în mod clar, acum, un lucru pe care ministrul de Finanţe din 1997, Ciumara, l-a formulat atunci foarte clar: Mai bine să moară acum o mie de oameni, decât un milion mai târziu. Toţi cei care vor vota pentru aplicarea acestei măsuri, trebuie să fie conştienţi de acest lucru. În numeroase familii care au bugetari şi pensionari, nişte oameni vor muri. Mii, zeci de mii vor muri. Nu vor avea alimente, bani de încălzire, bani de medicamente. Nu înţeleg cum un politician poate să-şi asume condamnarea la moarte a unor oameni ca pe nişte trădători. Asta îşi asumă acum cei de la Putere. Eu nu aş putea-o face"- a zis CTP.

Referitor la guvernul Boc, el a mai adăugat:

"(...)Să-şi asume uciderea, condamnarea la moarte a unor conaţionali, ca şi cum ar fi nişte trădători de ţara în timp de razboi, pentru ca aşa arată invocarea articolului 53, să omori niste concetăţeni nevinovaţi în timp de pace. Asta îşi asumă aceşti politicieni acum. Ori eu, dac-aş fi politician, ceea ce nu voi fi niciodată, dac-aş fi acum politician al puterii aş spune “nu pot face asta, eu nu pot să-mi omor în mod deliberat nişte concetăţeni, îmi dau demisia, cu speranţa că cei care vor veni în locul meu şi care nu trebuie să fie neapărat opoziţia, poate alt guvern al actualei puteri numit de preşedintele Băsescu să”...BLA BLA BLA.

Declaraţia lui CTP face parte din marea campanie anti-guvernamentală declanşată de opoziție, campanie susţinută exclusiv cu aberaţii de acest tip şi iată, mai jos, de ce.

Orice om cu mintea limpede poate să facă un calcul simplu şi să observe că afirmaţiile lui CTP sunt false. Astfel, luînd ca exemplu un pensionar care are o pensie de 5 milioane lei, el va primi, după reducerea cu 15%, exact 4.250.000 lei. Va muri de foame? Pai nu, pentru că ar trebui să moară de foame, mai întâi, cei care primesc pensia minimă pe economie. Adică 3.500.000 lei vechi. Prin urmare, câtă vreme valoarea pensiei minime nu scade înseamnă că din punct de vedere al subzistenţei nu se modifică nimic. Dacă se murea până acum cu pensia minimă, atunci se moare în continuare în acelaşi ritm. Dacă nu se murea, atunci nu se moare nici acum. Logic? Sigur că da!

La fel şi în cazul salariilor, a căror limită minimă nu se modifică. Nu trebuie să studiezi cine ştie ce tratate de logică pentru a pricepe că afirmaţiile lui CTP sunt aberante. Ideea e că plafonul minim al subzistenţei, existent la data introducerii măsurilor de austeritate, nu se modifică.

Foto: HULTANUL

De unde concluzia trasă de bizon? Sigur că răspunsul se află în sistemul relaţional al stahanovistului format la Scanteia lui Dumitru Tinu. Sistem dependent de banii  de la stat. Un şmecher ca ăsta, care s-a lansat în presă prin înfierarea celor care voiau democraţie în România, n-are cum să se schimbe. Un ziarist (mă rog, un fel de ziarist, doar că unul bine infiltrat printre noi) care umbla cu Dacia, dar primea comisioane imense din publicitate de la stat ţipă, azi, aşa cum i se ordonă. Pentru că nu ţipă de capul lui. N-are cum. Totuşi, poate că are motivele lui să fie supărat că bugetarii pierd 25% din salariu. Poate că este el însuşi bugetar şi nu ştiu eu!... Poate că a fost setat să urle, să înjure, să facă gălăgie. Nu se ştie.

Ce se ştie cu certitudine este, aşadar, că CTP bate câmpii. Pe aceeaşi muzică a mafiei PSD-PNL...

CTP face rating televiziunii lui Vîntu pentru că telespectatorii obişnuiţi ai acestui post tv au un IQ sub minimul acceptat. Sunt logănarii sau gherţoii despre care am mai vorbit într-o postare anterioară.
Mi se pare absurd ca un om care a absolvit liceul, cel puţin, să creadă ce spun indivizi precum CTP sau alţii de aceeaşi teapă cu el. Ma rog, proşti sunt peste tot, că asta este societatea. Doar că, la noi, proştii apar la televizor. Îi vezi clipă de clipă şi ceas de ceas. Asta deoarece valorile sunt, ca odinioară, inversate. Şi vor fi aşa câtă vreme mafia va controla mass media.

Dacă manipularea ar fi o infracţiune din codul penal, Vîntu şi Voiculescu ar da faliment pentru că toate tonomatele lor ar fi arestate. Toţi cei pe care-i vedeţi la televizor ar fi înlocuiţi cu oameni oneşti. Şi profesionişti. Ar dispărea Ursu, Badea, Ciutacu, Nistorescu, Tatulici, Hurezeanu, Prelipceanu, Dumitrescu, Tudor, Dinescu, Tănase, Gâdea, CTP...
Ar dispărea jegul.

Dar manipularea nu este o infracţiune pedepsită de codul penal. Este doar o practică utilizată de mafia PSD-PNL...

Pastila antistress: Je suis malade (Lara Fabian)

Je ne rêve plus 

Je ne fume plus
Je n'ai même plus d'histoire

Je suis laid sans toi
Je suis sale sans toi 

Comme un orphelin dans un dortoir

Je n'ai plus envie 

De vivre ma vie
Ma vie cesse quand tu pars
Je n'ai plus de vie et même mon lit
Se transforme en quai de gare
Quand tu t'en vas

Je suis malade 

complètement malade
Comme quand ma mère sortait le soir
Et qu'elle me laissait seul avec mon désespoir
Je suis malade 

parfaitement malade
T'arrives on ne sait jamais quand
Tu repars on ne sait jamais où
Et ça va faire bientôt deux ans
Que tu t'en fous

Comme à un rocher 

comme à un péché
Je suis accroché à toi
Je suis fatigué

je suis épuisé
De faire semblant d'être heureux quand ils sont là
Je bois toutes les nuits 

Mais tous les whiskies
Pour moi ont le même goût
Et tous les bateaux portent ton drapeau
Je ne sais plus où aller tu es partout
Je suis malade 

complètement malade
Je verse mon sang dans ton corps
Et je suis comme un oiseau mort quand toi tu dors

Je suis malade

Parfaitement malade
Tu m'as privé de tous mes chants
Tu m'as vidé de tous mes mots
Pourtant moi j'avais du talent
Avant ta peau

Cet amour me tue,
Si ça continue
Je crèverai seul avec moi
Près de ma radio
Comme un gosse idiot
Écoutant ma propre voix qui chantera :

Je suis malade 

complètement malade
Comme quand ma mère sortait le soir
Et qu'elle me laissait seul avec mon désespoir

Je suis malade 

C'est ça 

Je suis malade
Tu m'as privé de tous mes chants
Tu m'as vidé de tous mes mots
Et j'ai le cœur complètement malade

Cerné de barricades t'entends je suis
Maladeeeeeeeeeee!...

Salariu de tonomat la curtea lui SOV: 20.000 de euro!

Verificarea declanşată de Fisc pe moşia lui Vîntu începe să dea roade. Deocamdată, a fost luată la bani mărunţi doar una dintre nenumăratele firme ale mogulului, Realitatea Media SA, adică Centrul de manipulare prin mass media. Sau, la fel, maşinăria de dezinformare şi de incitare a populaţiei la război civil, pusă de Sorin Ovidiu Vîntu la dispoziţia mafiei PSD-PNL.

Dincolo de constatarea obişnuitei evaziuni fiscale, infracţiune care e atât de firească în firmele lui Vîntu încât nici nu mai trebuie dovedită, din sesizarea penală a ANAF aflăm, în premieră, şi alte informaţii ascunse opiniei publice de către conducerea Trustului Realitatea Caţavencu. Printre acestea se află şi salariile parţiale ale câtorva dintre cei care au otrăvit spaţiul public din România. Preţul tonomatelor, sau numărul de arginţi necesari să transformi un ziarist într-un tonomat pentru ca acesta, la rândul său, să transforme un grup de oameni într-o turmă de zombi. La fel, aflăm şi preţul plătit de Vîntu pentru coordonatorii de tonomate, pentru cei care conduc maşinăria de dezinformare.

Controlorii ANAF n-au ridicat, deocamdată, decât un colţişor din construcţia lui Sorin Ovidiu Vîntu, acela care permite declanaşarea urmării penale împotriva câtorva dintre administratorii Realitatea Media, patru dintre ei fiind liderii sindicali Liviu Luca, Dumitru Costin, Iacob Baciu (CSDR) şi Marius Petcu. Acesta este un motiv în plus pentru ca indivizii menţionaţi să încerce prin toate mijloacele să incite populaţia la revolte şi nesupunere civică. Sau să susţină schimbarea guvernului ticălos care face posibilă tragerea lor la răspundere penală.

Revenind la sesizarea penală a ANAF, apărută ieri într-o revistă controlată de nişte foşti angajaţi ai lui SOV, am făcut câteva calcule simple pentru a afla preţul câtorva derbedei de la curtea lui SOV.


Răzvan Dumitrescu: 20.000 euro/lunar

Primul dintre ei este Răzvan Dumitrescu. Cum am mai spus-o, individul este unul dintre cei mai mizerabili reprezentanţi ai breslei, de un fariseism greu de întâlnit în afara crescătoriilor unui Vîntu sau Voiculescu. Mereu m-am întrebat câte parale face, lunar, tonomatul, pentru ca să înţeleg cum de are tupeul să mintă cu atâta seninătate. Şi am aflat. El a încasat, doar dela Realitatea Media SA, un salariu lunar de aproape 20.000 de euro. Astfel, conform sesizării penale a ANAF, Răzvan Dumitrescu a primit în 2008, prin două dintre firmele sale, CELM4U SRL şi RD Production Grup SRL, suma totală de 839.191 lei, adică 200.000 de euro. Asta înseamnă aproximativ 16.500 de euro lunar. Dacă la aceşti bani se adaugă şi salariul "de fraier" primit pe cartea de muncă, se poate estimă că, lunar, tonomatul a primit aproximativ 19-20.000 de euro. Cam cât fondul de salarii al unei redacţii de ziar.

În aceste condiţii, mai există vreo urmă de îndoială că un astfel de individ poate să facă altfel decât îi ordonă stăpânul? Când ştii că primeşti atâţia bani la sfârşitul lunii, tu care nu te pricepi decât la lătrat, mai ţii cont al cui este fundul în care trebuie să-ţi înfigi dinţii, sau latrina din care trebuie să te hrăneşti în văzul întregii lumi? Mai miră pe cineva faptul că, derbedeul, după ce aflat că urmează să i se înjumătăţească valoarea prestaţiei, a decis să schimbe stăpânul?

Foto: HULTANUL

Robert Tătăruş: 10.000 euro doar pe o firmă...
Fost director editorial la Realitatea TV în 2008, Tătăruş era sluga perfectă a lui Vîntu. În fiecare dimineaţă el îi citea (citeşte), la telefon, mogulului, audienţele. La fel era omul de încredere al lui Sergiu Toader alături de care a pus bazele Realităţii lui Vîntu, în perioada 2004-2005. S-a retras oarecum în umbră, dar continuă să facă jocurile la vârf. Conform documentului ANAF el a facturat, prin firma ReSet Media SRL, către Realitatea Media SA, suma de 290.851 lei, adică 69.250 euro. Asta înseamnă "drepturi de autor" de 5770 euro lunar. Cu salariul de fraier de pe cartea de muncă e posibil să fi ajuns la 10.000 de euro lunar. Doar că, neştiind dacă a mai facturat servicii şi pe o altă firmă de-a lui Vîntu, nu mă pot pronunţa. E greu să crezi că un antrenor de tonomate precum Tatăruş, ar fi putut accepta doar 10.000 de euro lunar.

Anamaria Lembrău: 15.000 euro
Fost director editorial şi redactor şef la ştiri, Anamaria Constantin, după numele ei de nevastă, şi Lembrău, după numele de scenă, a fost şi a rămas o figură tristă a RTV. Incompetentă, intrigantă şi lipsită de orice scrupule. Mistifica realitatea cât era ziulica de mare. La sfârşitul lui 2008 a fost garată, pentru o vreme, dar a revenit apoi alături de un alt tonomat de-al lui Vîntu, Liviu Mihaiu în calitate de producător al acestuia. Ulterior a fost readusă la departamentul dezinformare (pe vremuri i se spunea departamentul "ştiri"). Ieri tocmai a fost numită director editorial la The Money Channel. Individa a încasat pe firmă (UP - Date Media) în perioada ianuarie- septembrie 2008, tot ca drepturi de autor, 411.493 lei, adică 97.900 euro ceea ce înseamnă aprox. 11.000 euro lunar. E posibil ca salariul ei să fi fost de 15.000 de euro, dacă ţinem cont că în afară de Realitatea Media mai există şi alte firme pe care s-au mai plătit serviciile impostorilor din subordinea lui Vîntu.

Roxana Niculescu: o pupilă apreciată
Producător sau pupilă a lui Tatulici, după caz, lipsită şi ea, fireşte, de profesionalism, apropiată şi de Cătălin Popa sau de Sergiu Toader, Roxana Niculescu a încasat destui arginţi de la Realitatea Media ca director de programe. Deşi se spune că ar fi avut un salariu de 15.000 euro lunar, din documentul ANAF rezultă că pe firma Dyary Romconsulting SRL a facturat către Realitatea Media SA 255.505 lei, adică 60.800 euro. Cum nu se poate ca o "valoroasă" ca ea să aibă doar 5000 de euro lunar, pe "drepturi de autor", înseamnă că mai trebuie căutat restul până pe la 15.000 de euro în contabilitatea altei firme de-a lui SOV.

Sabina Antoniu
Fostă angajată a ProTv când Sergiu Toader lucra acolo, ea a facturat către Realitatea TV, prin firma Tosh Video & Graphics,  108.196 lei, adică 25.760 euro, ceea ce înseamnă 2.150 euro lunar. Destul de puţin pentru câte ştie ea să facă, dacă ţinem cont că a fost adusă la RTV de Sergiu Toader, ca asistentă personală, de la Ambasada SUA şi a fost omul lui de încredere, ştia tot ce mişcă în trust, participa la toate întâlnirile importante ale lui Toader.

Mihnea Vasiliu: 10.000 euro pe un picior
Director general adjunct (director al diviziei Quality, chipurile) al grupului Realitatea Caţavencu, Mihnea Vasiliu a încasat şi el în 2008,  prin "PFA Mihnea Vasiliu", suma de 500.895 lei  (120.000 euro). Adică 10.000 euro lunar. Restul până pe la 20.000 de euro trebuie căutaţi într-o altă firmă de-a lui SOV.

Lipsesc de aici, cum se poate vedea, ceilalţi diversionişti mass media din crescătoria lui Sorin Vîntu, precum Emil Hurezeanu, Catalin Popa, Sergiu Toader, Andreea Creţulescu, Mihai Tatulici, Doru Buşcu, Ema Zeicescu, Prelipceanu, Prelipceanca (Laura Chiriac), Sorin Enache etc. etc, ceea ce înseamnă că plata acestora s-a făcut  pe alte societăţi. Le vom afla, curând, şi pe acestea.

Cât priveşte evaziunea fiscală depistată de ANAF, ea nu poate fi contestată câtă vreme Sorin Vântu a plătit pe drepturi de autor chiar şi...şoferii (probabil, pentru melodiile fluierate în timpul serviciului). Nu mai vorbim de toată gaşca lui de antrenori de tonomate, de manageri si asistente de manageri ale căror drepturi de autor sunt la fel de greu de identificat.

Cum spuneam odată, şandramaua lui Vîntu începe să scârţâie. Deocamdată, rolul Mariei Vlas este jucat cu succes de către cei patru sindicalişti: Liviu Luca, Marius Petcu, Dumitru Costin şi Iacob Baciu.
Ori ăsta e un motiv serios de grevă generală. Altfel, "puşcărie de la doi la opt ani " scrie pe ei!

Dan Badea