Delapidare şi spălare de bani la Fundaţia Vîntu de la Bruxelles?

Pe 21 noiembrie 2008, într-unul din conturile personale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu de la Marfin Laiki Bank din Nicosia - Cipru a fost transferată suma de 2.718.982,91 euro de la fundaţia înfiinţată de SOV în Belgia, Fondation Vintu.

Transferul apare consemnat într-un extras de cont ce face parte din materialul probator depus la dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa. Cum legea, atåt cea belgiană, cåt şi cea romånească, interzice în mod expres şi pedepseşte destul de drastic transferurile de bani din contul unei fundaţii în cel al membrilor fondatori ai acesteia, Sorin Ovidiu Vîntu riscă deschiderea unui nou dosar penal pentru săvårşirea infracţiunii de spălare de bani.

La fel, administratorii fundaţiei, Cristian Unteanu şi Daniela Costela Filipescu, riscă şi ei inculparea pentru infracţiunea de delapidare, pedepsită cu pånă la 15 ani de închisoare. Aceasta doar cu condiţia ca autorităţile romåne, dar şi/sau cele belgiene să investigheze legalitatea transferului celor aproape 3 milioane de euro dintr-o fundaţie în contul fondatorului ei.

Conform legii fundaţiilor belgiene din 1921, modificată în 2003, dar şi a statutului Fondation Vintu, „obţinerea de cîştiguri materiale“ din fundaţie este interzisă pentru membrii fondatori sau administratori. „Fundaţia nu poate oferi cåştiguri materiale nici fondatorilor, nici administratorilor, nici oricărei alte persoane decåt dacă, în acest din urmă caz, este vorba despre un scop dezinteresat“ („La fondation ne peut procurer un gain matériel ni aux fondateurs ni aux administrateurs ni à toute autre personne sauf, dans ce dernier cas, s’il s’agit de la réalisation du but désintéressé“) - consemnează art. 27 din Legea fundaţiilor belgiene.

La fel, se precizează în articolul 4 al statutului Fondation Vintu , „fundaţia nu poate oferi niciun cåştig material fondatorului său şi succesorului desemnat“ („La fondation ne peut procurer aucun gain matériel à son fondateur et à son successeur désigné“). 

În aceste condiţii, transferul celor peste 2,7 milioane de euro din contul fundaţiei lui Vîntu în contul personal al acestuia încalcă în mod flagrant legislaţia romånă şi belgiană. Dacă banii ar fi rămas în contul personal al lui Vîntu, din Nicosia, el ar mai fi avut, poate, o circumstanţă atenuantă în faţa acuzaţiei de spălare de bani, invocånd scuza că transferul s-a făcut dintr-o greşeală.

Banii transferaţi au fost însă împrăştiaţi rapid prin alte conturi, aproape 1,7 milioane de euro dispărånd în aceeaşi zi, pe 27 noiembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare din Romånia. Alţi 800.000 de euro au plecat, pe 4 decembrie 2008, în contul Bluelink Communicazione, acţionarul majoritar de la Realitatea Media SA. Aşa se face că, la mai puţin de o lună de la transfer, în contul lui SOV de la Marfin Laiki Bank mai rămăseseră 25.864,43 de euro. Adică bani de trabucuri. Rapiditatea cu care a Vîntu a spulberat cei aproape trei milioane de euro în mai puţin de o lună, ştiind că au ajuns în mod fraudulos în contul său, îl încadrează perfect în prevederile articolului 23 (1) din legea 656/7 decembrie 2002  pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. În acelaşi timp, cel care a semnat pentru transferul acelei sume în contul lui Vîntu şi Cristian Unteanu sau Daniela Filipescu, ca administratori, sunt, cum am arătat, în situaţia prevăzută de art. 215.1 Cod penal („Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani“).

Vintu Foundation, un paradis fiscal ambulant

Înregistrată în februarie 2007, Fondation Vintu a primit în contul deschis la Fortis Banque - Bruxelles, 50.000 de euro. Administratorii fundaţiei lui SOV sunt Cristian Unteanu, editorialist şi corespondent la Bruxelles, atunci, al ziarului „Ziua“, şi Daniela Costela Filipescu, fost corespondent al ziarului „Adevărul“ la Bruxelles şi reprezentant al Camerei Deputaţilor la Parlamentul European. Sediul fundaţiei a fost înregistrat la domiciliul lui Cristian Unteanu, din Avenue d’Auderghem, 61.A a Etterbeek (1040 Bruxelles). Scopul real al fundaţiei pare a fi fost acela de a cumpăra bunăvoinţa jurnaliştilor de peste hotare, dar şi de a jongla prin conturi diverse sume de bani sustrase impozitării. Vintu Foundation a fost un fel de prelungire a celeilalte fundaţii, „Eugenia Vîntu“, instrumentul prin care SOV a încercat să-şi spele imaginea premiind cu zeci de mii de euro activitatea unor importanţi cărturari romåni precum Alexandru Paleologu sau Nicolae Manolescu. Oficial, Vintu Foundation şi-a propus să se implice în programe de educaţie şi formare a jurnaliştilor, dar şi în acţiuni umanitare cum au fost cele de sprijinire a familiilor unor jurnalişti ucişi la datorie.

Denumită „Fundaţia Våntu - pentru excelenţă în educaţie şi jurnalism“, fundaţia a intrat în atenţia presei după ce a semnat un acord cu Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (IFJ), chiar de Ziua Internaţională a Presei, prin care s-a obligat să acorde 6.000 de euro pentru familiile cåtorva jurnalişti ucişi în timpul exercitării profesiei. Au beneficiat de acest ajutor familiile unor jurnalişti din Afganistan, Columbia, Congo, Irak, Filipine, Pakistan, Rusia, Somalia, Sri Lanka şi Zimbabwe. Ulterior, în 2008, contractul a fost reînnoit, Vîntu punånd la dispoziţie încă 60.000 de euro pentru această acţiune umanitară. A fost ultima oară cånd s-a auzit despre această fundaţie.
Dacă un ziarist mort valora 6.000 de euro pe fundaţie, pe firmă el valora, viu, cåteva sute de mii de euro, aşa cum am arătat deja în cotidianul nostru, cånd am prezentat salariile tonomatelor lui Vîntu. La sfårşitul lui 2008, Fondation Vintu îşi împlinea menirea pentru care fusese înfiinţată. Adică aceea de paradis fiscal ambulant.

Ia (7 milioane de euro) de la Realitatea!

O altă operaţiune posibil legală de această dată, dar interesantă, a avut loc la sfårşitul lui mai 2008. Astfel, pe 27 mai 2008, în contul lui Sorin Vîntu de la Marfin Laiki Bank au fost viraţi 6,9 milioane de euro de la Bluelink Communicazione Ltd, acţionarul majoritar al societăţii Realitatea Media SA. A doua zi, Sorin Ovidiu Vîntu a transferat aceşti bani în trei conturi diferite, patru milioane de euro pentru cei doi copii ai săi şi 2,9 milioane de euro într-un cont necunoscut. Astfel, două milioane de euro au intrat în contul Ioanei Vîntu, alte două milioane de euro în contul lui Ionuţ Vîntu, iar restul a ajuns într-un cont despre care nu avem prea multe indicii.

Unteanu: „S-au făcut foarte multe transferuri de la fundaţie...“

I-am solicitat administratorului Fondation Vintu, Cristian Unteanu, un punct de vedere cu privire la acest transfer ilegal, dar, deşi a promis că ne va furniza o explicaţie în timp util, aceasta nu ne-a parvenit pånă la ora închiderii ediţiei. „S-au făcut foarte multe transferuri de la Fundaţie şi nu vă pot da un răspuns în acest moment, pentru că sunt la o reuniune. Am trimis solicitarea dvs la Bruxelles şi în acest moment cineva verifică operaţiunile făcute prin Fundaţie. Cånd voi termina vă voi transmite punctul de vedere al FondationVintu“, mi-a comunicat Cristian Unteanu. 

Art. 23 - (1) - Legea Nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscånd că provin din săvårşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvårşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscånd că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
c) dobåndirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscånd că acestea provin din săvårşirea de infracţiuni.
(2) Asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvårşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.

ART. 215 (1) - Cod Penal
Delapidarea.Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.
În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(Va urma)

Dan Badea, Curentul din 1 noiembrie 2010

Pastila anti-stress: Stand By Me

De ce nu ies romanii la protestele de strada? (Interviu cu Vasile Dâncu)

- de Camelia Badea, ziare.com -

Romanii au avut in ultimele doua saptamani toate motivele dar si toate ocaziile posibile pentru a-si striga nemultumirea in gura mare. Nu au facut-o in proportiile asteptate, desi se declara tot mai saraci, tot mai bolnavi, tot mai nefericiti. Nimic nu pare sa ii convinga ca trebuie sa ia la un moment dat ei insisi atitudine. Oare de ce?

De exemplu, in ziua Marelui Miting al motiunii de cenzura, care nu a strans decat jumatate din numarul de manifestanti anuntat, bucurestenii si-au vazut de treaba lor. Nu spun ca e bine sau rau, ma intreb doar de ce, mai ales ca PSD si PNL par a fi din ce in ce mai iubite in Capitala, iar un succes al motiunii ar fi insemnat, poate, aducerea acestor partide la Putere.

Ma intreb de ce s-au uitat bucurestenii de la balcoane la cei ce marsaluiau in strada si nu au raspuns apelului de a li se alatura, in ciuda eforturilor impresionante depuse de moderatorii, reporterii, analistii si producatorii celor doua binecunoscute televiziuni de stiri, care au folosit tot arsenalul de lupta impreuna cu liderii politici ai Opozitiei si cei sindicali intr-un urias efort comun depus pentru a-i scoate din inertie pe romani.

O asemenea campanie mediatica intr-o alta tara europeana probabil ca ar fi scos milioane de cetateni pe strada si ar fi dus imediat la caderea Guvernului. Nu si in Romania.

De ce nu au intrat toti profesorii in greva, ci doar cateva zeci sau sute? De ce nu au intrerupt lucrul toti functionarii publici, ci doar cateva zeci sau sute? De ce nu s-a oprit activitatea in toate primariile si consiliile judetene pentru cateva zile? De ce nu s-au inchis spitalele si nu s-au tras zavoarele penitenciarelor si sediilor de politie din toata tara? Chiar nu inteleg.

Explicatiile la care ne-am putea gandi sunt multe si diverse, fiecare avand probabil doza ei mai mica sau mai mare de adevar.

Poate ca romanii nu sunt in realitate chiar atat de scandalizati de situatia actuala a tarii, precum arata sondajele.

Poate ca politicienii din PSD si PNL s-au jucat prea mult de-a Opozitia incat alegatorilor li s-a facut lehamite si au intors privirea de la ei, preferand sa se uite in gol chiar cu riscul de a ramane astfel fara conducatori demn de urmat.

Poate ca liderii de sindicat care ar fi trebuit sa inflacareze multimile s-au dovedit mai degraba compromisi sau pur si simplu impotenti. Miron Cozma le-a si spus verde in fata: "Daca eram eu in strada cu 40.000 de oameni, va scapam si de Basescu si de Boc", neintelegand ce-i aia sa iesi in strada ca sa dansezi Pinguinul.

Poate ca romanii sunt egoisti de felul lor si traiesc dupa principiul "fiecare se descurca cum poate". Si, daca e sa ne uitam in jur, multi par sa se descurce inca foarte bine.

Poate ca multiplicarea temelor de protest a condus automat si la minimalizarea efectelor. S-a protestat fata de scaderea salariilor, disponibilizari, lipsa banilor din spitale si scoli, modificarea legii pensiilor, grila de salarizare unitara, reducerea pensiilor militarilor... Prea multe, prea mult.

Franta a fost paralizata zile in sir de protestul a milioane de oameni nemultumiti de un singur lucru: Legea pensiilor.

Poate ca romanii nu mai sunt in stare sa iasa in strada pentru un principiu, pentru o idee, ca pe vremea Pietei Universitatii. Onorantul slogan "Mai bine mort decat comunist" a fost inlocuit cu degradantul "Iesi afara javra ordinara!" si asta spune multe despre calitatea umana a multora dintre participantii la mitingurile de azi si despre motivatia lor de a merge pana la capat.

Poate ca, de fapt, in mintea multor potentiali protestatari a stat, infipta ca un cui, convingerea ca Emil Boc e lipit de Traian Basescu, iar Traian Basescu de Palatul Cotroceni, asa ca pana in 2014 cine iese in strada poate fi considerat de-a dreptul fraier. "Basescu decide, iar Basescu e de neclintit", e o ipoteza de lucru pe care pana si Opozitia pare, incet incet, sa o ia in consideratie.

Cu atatea incertitudini si pentru a obtine mai multe lamuriri am discutat cu sociologul Vasile Dancu, pe care l-am rugat sa ne explice de ce nu ies romanii in strada sa protesteze.

Rep: Cum s-a ajuns la aceasta lipsa de civism pe care o numiti "demisie sociala" ?

Vasile Dâncu: Exista o apatie a romanilor care a fost dobandita. Revolutia din 1989 a aratat dimensiunea unui activism in conditii tragice, dar dupa Revolutie am dobandit un fel de pasivism care are mai multe dimensiuni cercetate sociologic.

In primul rand, oamenii considera ca ceea ce fac ei nu conteaza in ecuatia generala, ca are o pondere prea mica in ansamblu. Asta este aproape normal, se intampla si la nivelul Europei.

Apoi, oamenii considera ca ceea ce cred ei nu conteaza pentru politicieni, ca problemele lor nu sunt importante pentru politicieni. Aceasta a doua dimensiune se bazeaza in mare masura pe realitate. Politicienii se raporteaza foarte rar, poate doar in campanie, la ceva care este agenda publica, agenda cetateanului. Ea este mai degraba o tema de discurs.

O a treia chestiune de care tine aceasta pasivitate a cetatenilor, aceasta lipsa de civism cum ii putem spune, aceasta apatie civica, este neincrederea in institutii, ajunsa la un nivel maxim istoric. Multe institutii sunt in sondaje acum la 10% incredere, chiar si sub acest prag.

Ori daca exista aceasta conceptie a unui stat falimentar, a unui stat demantelat cum spun francezii, atunci oamenii nu vad instanta care ar putea sa tina cont de protestul lor, nu vad cine ar putea sa puna in practica cererile lor, daca nu au incredere in institutii.

De ce sa iasa in strada atunci? In mod normal, oamenii fac un calcul corect: sunt mai mari costurile decat beneficiile, in viziunea lor.

Evident ca mai este o dimensiune: neincrederea in lideri. Inexistenta unei elite reformatoare, care sa polarizeze energiile, duce la acest tip de demisie sociala.

Rep: Daca Opozitia ar fi venit cu un nume concret de premier si cu o alternativa clara, s-ar fi mobilizat mai bine oamenii? Ar fi mai dornici romanii sa militeze pentru o anumita persoana decat pentru o anumita idee?


Vasile Dâncu: In niciun caz. Poate ca politicienii s-ar fi mobilizat mai bine, intreaga clasa politica, poate unii ar fi fost mai tentati sa tradeze, pentru ca un paradox este ca am asteptat cu totii o tradare din partea unora, tradarea era "izbavitoare", dar nici oamenii si nici ideile, programele, in acest moment nu pot mobiliza masele in aceasta stare de apatie care exista.

Doar intarirea institutiilor statului poate relansa increderea in general si doar asa se poate relansa si increderea in liderii politici si toate celelalte, iar orice mecanism de angajare sociala poate sa mearga inainte.

Rep: Care ar trebui sa fie primul pas in incercarea de a-i solidariza pe romani?


Vasile Dâncu: De undeva trebuie pornit. In primul rand, am avea nevoie de consens national pe cateva teme, un consens pe care titularii institutiilor ar trebui sa il propuna tuturor partidelor ar trebui sa il propuna pe teme importante, cum ar fi Strategia de dezvoltare a Romaniei. Nu o avem! Degeaba facem Strategie pe Educatie, daca noi nu stim pentru ce sa pregatim oamenii in viitor. Ce va fi Romania? Acesta este un consens minim si necesar care trebuie cautat in mod absolut. El trebuie sa inceapa de la presedinte, de la premier, de la Parlament, de la toti ceilalti.

Apoi intarirea statului si a legalitatii, recastigarea increderii in institutii, mai ales in institutiile care se ocupa de justitie sociala, sub toate formele, in sensul de dreptate, de adevar. Fara sa intarim statul nu putem porni de nicaieri, restul sunt constructii care vin dupa.

Rep: Despre ce consens poate fi vorba cata vreme partidele de Opozitie refuza din ce in ce mai vehement dialogul cu Puterea, atat in Parlament cat si la Cotroceni? Cum vedeti refuzul PNL de a participa la orice discutie cu Traian Basescu, indiferent de temele abordate?

Vasile Dâncu: Niciodata nu trebuie sa renunti la dialog, pentru ca fara dialog este imposibil sa solutionezi o situatie. Ii inteleg si pe liberali, se afla cu PSD intr-o lupta pentru cine este "regina Opozitiei". Cateodata...(citeşte continuarea aici)

Camelia Badea, ziare.com

Legătura dintre Ştefan cel Mare şi FSB-ul rusesc

Ordinul Stefan cel Mare

Sigla FSB

Comunistul rus Vladimir Voronin i-a decorat cu cea mai înaltă distincţie militară a Republicii Moldova, ordinul "Ştefan cel Mare",  pe trei generali din fruntea serviciilor secrete ruse, foşti ofiţeri superiori în KGB. Aceştia sunt generalul de armată Nikolai Patruşev, fostul şef al FSB (serviciul rus de informaţii interne) din perioada 2000-2008 şi actual secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, generalul de armată Serghei Lebedev, fostul şef al SVR (serviciul rus de informaţii externe) din perioada 2000-2007, actual secretar executiv al CSI, şi generalul maior
Veaceslav Uşakov, fost adjunct al directorului FSB şi şef al killerilor din acest serviciu secret.

Acordarea acestor decoraţii, prin decrete semnate de Voronin, a fost un secret de stat bine păzit până pe 20 octombrie 2010, când preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a decis desecretizarea lor.

Putin si Serghei Lebedev

Putin şi Patruşev

Întrebarea rămasă fără răspuns este, însă, de ce i-a decorat generalul Voronin pe superiorii lui de la Kremlin?! Câteva ipoteze interesante, cu privire la motivele gestului comis de Voronin, le-am găsit pe site-ul lui Petre Bogatu.

Aflăm în plus, printre altele, că adjunctul decorat al lui Patruşev, Veaceslav Uşakov, este cel care ar fi ordonat asasinarea, pe 7 octombrie 2006, prin împuşcarea în cap şi în piept cu un pistol Makarov, a jurnalistei Anna Politkovskaia.

Cu generalii FSB

Principalul suspect al acelui asasinat, locotenent-colonelul FSB Pavel Reaguzov, subordonatul generalului Uşakov, a fost ulterior achitat pentru că Moscova şi-a respectat şi premiat întotdeauna asasinii plătiţi.

Este însă pentru prima dată când un şef de stat îi decorează pe şefii serviciilor de spionaj ale unei ţări cu care se află în conflict. Acesta este, aşadar, un caz perfect de trădare de ţară comis de preşedintele în funcţie - atunci - al Moldovei, Vladimir Voronin.

Personal, sunt de acord ca efigia lui Ştefan cel Mare să stea pe pieptul unui general rus, dar cu o singură condiţie: generalul să fie mort.

Orice păgubit FNI poate solicita printr-o cerere la Parchet reinculparea lui Vîntu

Procurorul care l-a scos de sub urmărire penală pe Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul FNI a încălcat unul dintre articolele din codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că dosarul FNI poate fi redeschis oricånd, printr-o simplă cerere a unuia dintre păgubiţi. Aceasta este concluzia la care se ajunge analizånd mişcările făcute de procurorul de casă al lui SOV, Irinel Păun, în dosarele FNI şi BID.

După cum se ştie, cel care l-a salvat de puşcărie pe Sorin Ovidiu Vîntu, în cazul FNI, a fost Irinel Păun, magistratul care a făcut un adevărat tur de forţă, în decembrie 2004, prin finalizarea a două rechizitorii în două zile consecutive, ambele privitoare la escrocheria FNI. Operaţiunea de spălare a lui Vîntu, coordonată de Păun, a fost o „crimă“ aproape perfectă, dovadă că vreme de şase ani nu s-a sesizat nimeni cu privire la existenţa vreunei breşe în construcţia magistratului. Iată însă că ea există şi poate fi invocată pentru redeschiderea acestui dosar în ceea ce priveşte implicarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.

După cum se ştie, pe 7 decembrie 2004, prin rechizitoriul întocmit de procurorul Irinel Păun în dosarul FNI, cercetările în ceea ce-l priveşte pe Sorin Ovidiu Vîntu au fost disjunse, ele urmånd a fi continuate, iar dosarul a fost trimis în instanţă cu ceilalţi inculpaţi cunoscuţi. Disjungerea a fost argumentată de Irinel Păun prin aceea că Sorin Ovidiu Vîntu s-a lovit la picior. Infracţiunile pentru care era cercetat Vîntu (uz de fals, fals în declaraţii, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, asocierea în vederea săvårşirii de infracţiuni şi spălare de bani) erau pedepsite cu pånă la 20 de ani de închisoare.

A doua zi, pe 8 decembrie 2004, acelaşi procuror l-a trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul BID (Banca de Investiţii şi Dezvoltare) pentru infracţiuni care nu puteau depăşi trei ani de închisoare. Prin acelaşi act, el a fost scos de sub urmărirea penală pentru celelalte infracţiuni pentru care, cu o zi înainte, acelaşi procuror decisese continuarea cercetărilor (înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani). Cum cele două dosare, FNI şi BID, au devenit distincte, părţile interesate (părţile civile, cele responsabile civilmente şi inculpaţii) în primul dosar (FNI) nu mai au nicio calitate în noul dosar (BID).

În primul caz, numărul părţilor vătămate a fost de peste 140.000, persoane care, conform legii (art. 246 C.p.p.), trebuiau să fie informate de soluţia de scoatere de sub urmărirea penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu, fapt care nu s-a petrecut nici până în ziua de astăzi. „Eu am trimis rechizitoriul în instanţă şi părţile interesate puteau să ia la cunoştinţă de acolo“ - declară, astăzi, Irinel Păun, prefăcându-se în continuare că nu cunoaşte legea. „Părţile interesate“, de care vorbeşte Păun, n-au putut lua la cunoştinţă de scoaterea de sub urmărirea penală a lui SOV pentru că în rechizitoriul FNI nu se aminteşte despre asta, ci doar despre disjungerea cauzei.

Abia în celălalt rechizitoriu, din cazul BID, se vorbeşte de scoaterea de sub urmărire penală, dar aici „părţile interesate“, cele din dosarul FNI, nu mai au nicio calitate, nemaifiind citate şi aici. Cei peste 140.000 de păgubiţi de la FNI care s-au constituit ca părţi vătămate n-au fost, aşadar, informaţi de scoaterea de sub urmărirea penală a tatălui FNI, Irinel Păun, încălcând astfel articolul 246 din Codul de procedură penală.

Aşa se face că, astăzi, oricare dintre cei peste 140.000 de investitori FNI care citeşte ziarul „Curentul“ se poate adresa Parchetului General pentru comunicarea soluţiei de scoatere de sub urmărirea penală a lui SOV, din 8 decembrie 2004, iar apoi poate cere procurorului ierarhic superior celui care a dat soluţia (şeful DIICOT) infirmarea ei. Însăşi Ioana Maria Vlas poate cere acest lucru, pentru că în dosarul BID, ea a avut doar calitatea de martor, ceea ce ne face să presupunem că nu a avut acces la rechizitoriul cauzei.

Procurorul ierarhic superior poate să admită cererea petentului şi, deci, să infirme soluţia dată de procurorul de caz, sau să respingă cererea, caz în care petentul se poate adresa instanţei cu aceeaşi cerere de infirmare a soluţiei iniţiale (art. 278 C.p.p.).

De menţionat că faptele pentru care fusese cercetat SOV şi pentru care a primit SUP au ca termen de prescripţie 22 de ani, deci de trei ori mai mare decât cel pentru care a fost judecat şi condamnat în dosarul BID (după ce, evident, aici intervenise deja prescripţia!).

Cum l-a salvat Păun pe SOV

Iată, mai jos, argumentarea disjungerii operate de procurorul de casă Irinel Păun prin rechizitoriul din 7 decembrie 2004:

„În ceea ce priveşte pe inc. Vîntu Sorin Ovidiu, având în vedere că, în prezent, acesta se află imobilizat în urma unei intervenţii chirurgicale, cercetările urmează a fi disjunse. Referitor la acest aspect, arătăm că inculpatul este cercetat şi în dosarul cu nr. 740/P/2004 al acestui Parchet, dosar în care, din motivele arătate, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, în scopul de a se stabili durata îngrijirilor medicale necesare vindecării şi dacă starea sănătăţii inculpatului permite deplasarea acestuia, în vederea participării la efectuarea unor acte de urmărire penală. Având în vedere indivizibilitatea dintre infracţiunile pentru care este cercetat inc. Vîntu Sorin Ovidiu şi unele infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor Vlas Ioana Maria şi Popa Nicolae, se va dispune disjungerea şi faţă de aceştia, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 din Legea nr. 21/1999 şi art. 290 C. pen., urmând ca toţi cei trei inculpaţi menţionaţi să fie cercetaţi într-o cauză separată“.

Cum se ştie, o zi mai încolo, acelaşi magistrat de casă comitea fapta pentru care fusese instruit: scoaterea de sub urmărirea penală a lui Vîntu pentru infracţiunile pedepsite cu peste 15 ani de puşcărie şi trimiterea lui în judecată pentru infracţiuni minore, pentru care n-avea să dea niciodată socoteală. 

Ce spune Codul de procedură penală

Art. 246 - Înştiinţarea despre încetarea urmăririi penale. Procurorul înştiinţează persoanele interesate despre încetarea urmăririi penale.
În cazul când învinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, procurorul înştiinţează prin adresă administraţia locului de deţinere, cu dispoziţia de a pune îndată în libertate pe învinuit sau inculpat.
Art. 249 - Scoaterea de sub urmărirea penală are loc când se constată existenţa vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e) şi există învinuit sau inculpat în cauză. Dispoziţiile art. 242-246 şi 248 se aplică în mod corespunzător şi în procedura scoaterii de sub urmărire. În cazul prevăzut în art. 10 lit. b1) procurorul se pronunţă prin ordonanţă.*)
Art. 278 - Plângerea împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul Parchetului. În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către acesta, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior. Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.

Dan Badea, Curentul din 28 octombrie 2010

Bizonii Bântuie Capitala, alias BBC

Mafioţii PSD-PNL s-au întâlnit astăzi, again!, cu "hidrantul". Ce mai vuiet, ce mai zbucium! - la televiziunile mogulilor Vîntu şi Voiculescu. Toţi infractorii s-au perindat prin studiourile RTV şi Antena 3, sa incite bizonii. I-au incitat, dar n-a fost suficient. Oamenii nu-i mai cred pentru că mulţi dintre ei mai au şi treabă de făcut, mai şi muncesc peste zi.

Lideri ai mitingului anti-moţiune ieşiţi pe teren, în inspecţie

Infractorii păpuşari, cei câteva sute de mafioţi care au creat cartelul mafiei PSD-PNL, îşi ling acum rănile unul altuia. Câţiva dintre sclavii lor cei mai decăzuţi o fac în direct la televizor: Ciuvică lui Gâdea, Gâdea lui Mircea Badea, Badea jigodiei cu laptop, jigodia cu laptop lui Nistorescu, Nistorescu lui Roşca Stănescu şi Roşca Stănescu lui Ciuvică. Asta la televiziunea lui Felix.

Femeia isterică a lui Ursu, surprinsa cu hidrănţelul la gură

În cealaltă vidanjă tv, o altă lingere hulpavă de răni: femeia isterică a lui Ursu (mereu îi uit numele!) îi linge rănile bizonului carcalean aflat în greva foamei, bizonul carcalean i le linge lui Ponta, Ponta lui Antonescu, Antonescu lui Epsilon pe doi (alias Nistor), Epsilon pe doi lui Marica şi Marica bizonului grevist.

O lingere de răni ca nişte scâncete de mafioţi striviţi sub călcâi.

Derbedeu surprins cu hidrantul la gura. Îi place fără batistă

"Dacă cineva o să fie nemernic cu mine, eu n-o să fiu nemernic cu el" conchide, kantian, înainte de publicitate, epsilon pe doi, această cocotă masculină a lui sov.

Doi bizoni, unul gorjean şi unul carcalean

 Derbedeii naţiei, în frunte cu Ponta, respectiv Gâdea, au trecut apoi la dezbaterea stenogramelor din dosarul ALRO, aşa cum le-a ordonat Vîntu, respectiv Voiculescu.

A mai trecut o zi iar concluzia este că javrele nu mai sunt în stare să dea nici măcar o lovitură de stat, ca lumea.

E jale mare în Famiglie!

Un bizon caracalean a compromis greva foamei

Deşi zice că n-a mâncat nimic 64 de zile, un bizon caracalean mănâncă zilnic rahat, cu polonicul, în faţa camerelor de luat vederi. Acesta este motivul pentru care, cu cât trece timpul, cu atât bizonul aflat, chipurile, în greva foamei, pare mai sănătos decât ceilalţi confraţi din turma PSD-PNL.

Bizonul caracalean a compromis, astfel, până şi această ultimă formă paşnică de protest. Să faci greva foamei împotriva unei măsuri legale care încearcă să repare grave greşeli comise de politicienii care te susţin, înseamnă să fii cel puţin nesimţit. De acum ne putem aştepta la orice, chiar şi să aflăm că un bizon a intrat în greva foamei pentru că nu-i mai convine forma de guvernământ, sau altul pentru că nu mai e de acord cu graniţele actuale ale României.

Nicolae Popa a fost trimis în Indonezia împreună cu complicea sa

În dosarul privind favorizarea condamnatului Nicolae Popa apar informaţii inedite privind fuga din ţară a celui folosit de Sorin Ovidiu Vîntu, ca paravan, în relaţia cu FNI şi SOV Invest. După ce, ieri, am dezvăluit elemente ale asocierii lui Petre Mihai Băcanu şi a altor foşti sau actuali jurnalişti cu întreţinerea, peste hotare, a fugarului Popa, astăzi continuăm cu tovarăşa de pribegie a acestuia. Ea se numeşte Carmen Aurelia Popa şi, în 2000, era amanta lui Nicolae Popa, numele de familie comun fiind doar o coincidenţă exploatată probabil, ulterior, de Nicolae Popa. Deşi condiţiile fugii lui Nicolae Popa sunt încă neclare, faptul că el a fost însoţit la Jakarta de către amantă este un aspect ce rezultă din documentele depuse la dosar. Astfel, conform unei adrese semnate de Procurorul General interimar al Republicii Indonezia, firma PT Caascorm Int Trading a fost înfiinţată în 2000 („cu autorizaţia 50/23/I/PMA/2000“), directori şi acţionari ai acesteia fiind Carmen Aurelia Popa şi Nicolae Popa. Cum înfiinţarea firmei indoneziene presupunea prezenţa ambilor acţionari în Indonezia, rezultă că amanţii au creat împreună puşculiţa ce urma să fie umplută în mod regulat cu fonduri din partea lui Sorin Ovidiu Vîntu. În paralel cu calitatea lor de amanţi, cei doi aveau, în 2000, şi atribuţii oarecum asemănătoare în compania Gelsor SA. Astfel, dacă Nicolae Popa era, cum singur declara atunci, un fel de «administrator al banilor lui SOV», el fiind cel pe numele căruia Sorin Vîntu „investise“ şi retrăsese bani în/din FNI, Carmen Popa era împuternicită pe conturile lui SOV de la Banca Română de Scont. Amanţii Popa erau amândoi, atunci, directori la Gelsor SA, Carmen Popa fiind numită membru în Consiliul de Administraţie al acestei firme pe 2 noiembrie 1999. În februarie 2000 ea a fost numită şi în CA al firmei Gelsor Network SA, semn că se bucura deja de încrederea lui Vîntu.

Folosirea celor doi interpuşi în operaţiunile concrete de scoatere a banilor din FNI şi de plasare a lor, pentru ştergerea urmelor, pe diverse circuite imaginate de Vîntu arată că ei nu erau simpli angajaţi, ci persoane extrem de importante mai ales pentru cei ce urmau să ancheteze escrocheria FNI. Prin urmare, scoaterea lor din ţară, la pachet, pe 11 iunie 2000, pare a fi o măsură mai utilă pentru liniştea lui Vîntu, decât pentru poftele trupeşti ale lui Nicolae Popa. Deşi implicarea lui Carmen Popa în afacerea FNI a fost aproape nesemnificativă, comparativ cu a lui Nicolae Popa, ea a avut totuşi timp să sifoneze în patru luni, la ordinul lui Vîntu, peste două milioane de euro de la BRS. La fel, ea a fost şi unul dintre nodurile reţelei prin care Vîntu a

Regimentele „civile“ ale lui Vîntu atacă la comandă Justiţia

Mircea Toma, un pervers al societatii civile anti-romanesti

Are Vîntu o expresie antologică, de specialist, cu privire la o categorie de „labagii“ care „sug p...a prin batistă“.  Zilele trecute am aflat că Alistar şi anturajul său nu fac parte cu certitudine din această categorie blamabilă, dispreţuită şi de Vîntu. Alistar şi ai săi nu o sug prin batistă, ci o iau în gură de-dreptul, straight, cu onestitatea valorilor asumate.

Gaşca lui Alistar a deschis gura larg pentru a blama... Parchetul că a dat publicităţii stenogramele convorbirilor lui Vîntu. Mai mult, respectivii, reuniţi sub un logo pompos  - Alianţa pentru Statul de Drept - s-au adresat Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, căruia i-au cerut intempestiv „să ia în analiză acest studiu de caz şi să emită un punct de vedere din perspectiva convenţiilor Consiliului, referitor la cenzura presei, proiectul Strategiei naţionale de securitate şi cu privire la funcţionarea instituţiilor judiciare din Romånia“.

Prostănacul de Geoană, după ce a pierdut alegerile, s-a plâns Comisiei de la Veneţia, dar a uitat să ne spună ce răspuns a primit. Tiripliciul prostănacului, Alistar, cercetat pentru fals în declaraţii şi instigare la fraudă, alături de comilitonii săi „civili“ ce pozează în corifei ai dreptăţii au uitat să scrie şi la Comisia de la Veneţia!
Până una, alta Alianţa pentru Statul de Drept susţine că „dezvăluirea de către Parchet în media a discuţiilor telefonice purtate de persoane particulare, fără legătură cu fapta penală, constituie o ilegalitate, aducând atingere dreptului la viaţă privată, precum şi a dreptului la imagine a persoanei“.

O gravă eroare reiese exact din acest al doilea paragraf al comunicatului Alianţei Toma-Alistar, unde se prezumă că informaţiile din stenograme au ajuns în spaţiul public pentru că, citez: „Dezvăluirii de către Parchet către media“... Deşi se ştie prea bine că la înregistrări, probe, dovezi, are toată lumea acces DUPĂ arhivarea dosarului, la trimiterea în instanţă.

Ignorându-se orice fel de principiu asigurător dubitativ care ar fi trebuit să ducă la o formulare de tipul „posibila scurgere...“ etc., gaşca lui Toma operează cu certitudini, manieră impardonabilă pentru oameni care se pretind integri sau cu o minimă, măcar, alfabetizare juridică.

Imperturbabili, „integrii“ lui Alistar&comp. continuă cu aberaţiile. „Publicarea stenogramelor pune în evidenţă intervenţia inacceptabilă a unor patroni de media în activitatea jurnalistică afectând libertatea de expresie şi dreptul publicului la informare corectă, ambele garantate de Constituţie“, se arată în comunicat, unde se subliniază că „nu se folosesc drept pretext dosare penale în lucru ori la instanţă pentru ca, prin intermediul lor, să poata fi lovite, pe criterii de moralitate, şi alte persoane“.

Semnatarii sunt Mircea Toma cu a sa Agenţie de Monitorizare a Presei, Cristian Pârvulescu cu Asociaţia Pro Democraţia, Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice şi, în sfârşit, Victor Alistar cu a sa aşa-zisă Transparency International Romania (în realitate asociaţia poartă alt nume).

Corul sclavilor este mai mare. În ultimele zile s-au mai produs pe aceeaşi temă şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care susţine că: „Obligaţia informării corecte a publicului apare şi în Legea Audiovizualului din România, art. 3 (2): Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

I se poate reproşa dlui Vântu nesocotirea acestei prevederi legale, dar trebuie demonstrat fără putinţă de tăgadă că ordinele sale s-au materializat în prezentări incorecte ale faptelor şi evenimentelor“. Ioana Avădanei, şefa acestui Centru independent de bunul-simţ, este cea care pe blogul ei de pe Hotnews îi făcea reclamă, în 2007, Fundaţiei Vîntu, care cică presta servicii umanitare pentru familii de jurnalişti. Fără putinţă de tăgadă, e clar că n-are nicio treabă nici cu presa, nici cu corecta informare „independentă“.

ONG-urile astea sunt de fapt forme maligne, parazitare, de căpuşare a societăţii civile, au devenit trompete

Legături periculoase între P.M. Băcanu, Sorin Roşca Stănescu şi Nicolae Popa

Petre Mihai Băcanu, campionul luptei anti-SOV în scandalul FNI din perioada 2000-2002, cel pentru care Vîntu era inamicul public numărul 1, a ajuns astăzi unul dintre sclavii umili ai acestuia. Mai grav, una dintre firmele fostului ziarist de la „România Liberă“ a intrat de mai mulţi ani în afaceri cu un offshore de-al lui SOV, care, anul trecut, i-a transferat lui Nicolae Popa, în conturile din Indonezia, 150.000 de euro.

Willowsworth Ltd, offshore reprezentat în România de moldoveanul Ghenadie Nipomici, este una dintre cele trei societăţi care au virat 225.000 de euro în contul firmei indoneziene deţinute de Nicolae Popa, PT Caascorm Int Trading.

Procurorii coordonaţi de Marius Iacob au probat  faptul că, din suma totală, 50.000 de euro provin de la offshore-ul Comac Limited, controlat direct de Vîntu, conform referatului de arestare întocmit de anchetatori. Restul banilor primiţi de Nicolae Popa provin de la Willowsworth Ltd şi Milton Benefits LL, offshore-uri prin care Popa a fost alimentat, doar în 2009, cu 175.000 de euro. Informaţia provine din dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat, alături de Octavian Ţurcan, pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa.

Astfel, pe 29 septembrie 2009, Procurorul General interimar al Republicii Indonezia, răspunzând unei solicitări primite de la autorităţile româneşti, i-a transmis Laurei Codruţa Kovesi următoarele informaţii cu privire la transferurile de bani efectuate în 2009, în contul firmei indoneziene a lui Nicolae Popa:

„PT Caascorm Int Trading este o companie de export-import cu sediul în Lingkungan Taman Kerobokan, Jl. Lasmana nr. 99 X Kuta Denpasar, înregistrată în Indonezia cu autorizaţia nr. 50/23/I/2000. (...) Compania are un cont deschis la Bank Central Asia, filiala Kuta Denpasar, numărul contului fiind 1461200546. Contul era încă activ la data de 8 iulie 2010, avånd un sold de 783 USD. În acest cont au fost efectuate 3 (trei) transferuri bancare din străinătate, însumånd 225.000 de euro:
- Pe data de 17 februarie 2009, Willowsworth Ltd a transferat suma de 150.000 de euro în contul PT Caascorm Int Trading;
- La data de 14 iulie 2009, Milton Benefits LL a transferat 25.000 de euro în contul PT Caascorm Int Trading;
- La data de 9 noiembrie 2009, Comac Limited a transferat 50.000 de euro în contul PT Caascorm Int Trading.
Tiparul tranzacţiilor efectuate în contul bancar al PT Caascorm Int Trading nu dezvăluie niciun fel de activităţi de export-import dat fiind că sursa fondurilor

Vîntu a găsit paravan pentru Realitatea Media (Update)

Update (25 octombrie): La două zile dupa ce a bătut palma cu Burci, Vîntu s-a răzgândit. A gasit alt fraier care să-i achite datoriile trustului RTV şi să acopere combinaţiile de tip mafiot făcute de el prin intermediul Realitatea Media SA. Noul paravan al mogulului este Sebastian Ghiţă, un răsfăţat al contractelor cu statul, naşul lui Codruţ Sereş şi sponsor cunoscut al PSD. Ghiţă ar fi semnat, astăzi, un contract de management cu Realitatea Media şi s-ar fi obligat ca în următorii cinci ani să investească 75 milioane de euro în "retehnologizarea Realitatea TV în vederea trecerii la emisia HD (high-definition)". Oricine îşi dă seama însă că asta e o acoperire pentru cu totul altceva. E absurd să preia cineva managementul unei afaceri falimentare şi tot el să plătească pentru asta. Şi nu oricât, ci 100 de milioane de euro: 75 milioane euro - investiţie pe cinci ani şi minimum 25 milioane - datoriile trustului. Să dea cineva o asemenea sumă de bani pentru o maşină de propagandă complet decredibilizată, populată cu cele mai mizerabile exemplare din mass media românească? Greu de crezut! Ce acoperă Ghiţă în această afacere a lui SOV? Varianta oficială lansată de oamenii lui Vîntu trebuie exclusă din start. Vîntu minte cum respiră, iar Ghiţă-Asesoft este un dalmaţian notoriu în Prahova, cercetat penal de nenumărate ori în trecut şi scos din clinciurile procurorilor prin şpăgi şi intervenţii pe linie de partid. Fie Vîntu a făcut o vânzare de faţadă, întorcând în firmă, via Sebastian Ghiţă, bani negri cu ajutorul cărora vrea să păstreze pe linia de plutire maşinăria de propagandă a mafiei PSD-PNL, fie a vândut cu adevărat afacerea, dar a primit în schimb asigurarea că el va fi menţinut ca acţionar de faţadă în scopul de a-i impresiona în continuare pe cei care-l anchetează pentru infracţiunile comise de el în ultimul deceniu. Rămâne de văzut care este varianta corectă.

Aseară, Sorin Ovidiu Vîntu a bătut palma, de principiu, cu Cristi Burci, pentru vînzarea Realitatea Media SA. Deal! - ar fi spus Vîntu, fericit!, după ce Burci a acceptat condiţiile  tranzacţiei. Informatia privind negocierile avansate cu Burci a apărut deja pe un site apropiat lui Vîntu, înaintea întâlnirii dintre cei doi. Alături de Realitatea TV, Burci ar fi preluat şi celelalte posturi de radio şi televiziune aflate sub cupola Realitatea Media.

Dealtfel, patronul Protan, obişnuit cu mirosurile pestilenţiale ale fabricii de macerat cadavre de animale, era singurul în măsură să cumpere produsele media marca SOV. Doar el ştie cum poate fi eliminată putrescina ("parfumul" de cadavru) din Realitatea TV.

Penalul Alistar - pe cale să fie infiltrat de coaliţia GRIVCO în CSM

Derbedeul vrea sa fie membru al CSM. Zice ca ne reprezinta

Aşa cum am semnalat la sfârşitul lunii trecute, alianţa GRIVCO a decis să se substituie societăţii civile şi să-şi plaseze, prin orice mijloace, în numele acesteia, un reprezentant fidel în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Numele pupilului este Alistar. Teodor Victor Alistar, o invenţie plină de fisuri penale a mafiei PSD-PNL, individ infiltrat cu succes în aşa-zisa societate civilă. El este promovat în tandem cu un alt „civil“ de aceeaşi teapă, Vrabie, tovarăş de ONG şi repartizat în Consiliul Naţional de Integritate (CNI).

Cel care a primit sarcina pe linie de partid să asigure plasarea cu succes a cuplului Vrabie-Alistar în instituţiile menţionate este Toni Greblă, un fel de dispecer GRIVCO al celor doi şi şeful comisiei juridice din Senat. Implicarea lui Greblă în plasarea lui Alistar a ieşit la iveală pe 14 octombrie, când presa a semnalat că termenul limită de depunere a candidaturilor din partea societăţii civile pentru CSM expira a doua zi, adică mai devreme cu o lună decât data cunoscută. Verificând dacă devansarea era legală s-a constatat că, într-adevăr, ea fusese anunţată chiar şi în Monitorul Oficial, după ce Greblă se înţelesese pentru asta, fără să anunţe pe nimeni din Comisia juridică,  doar cu Mircea Geoană, preşedintele Senatului. Acesta aprobase devansarea cu o lună a datei-limită de depunere a candidaturilor pentru CSM.

Aşa se face că, înainte cu o zi de expirarea acesteia, singurul candidat al societăţii civile pentru CSM era Victor Alistar, situaţie aproape identică celei dezvăluite de noi în cazul candidaturii lui Vrabie pentru un loc în CNI. Promovarea unor persoane extrem de dubioase, cu un trecut penal controversat, în conducerea unor instituţii importante precum CSM şi CNI ridică mari semne de întrebare cu privire la intenţiile reale ale comandanţilor acestora.


Cum e posibil ca un individ cercetat penal de nenumărate ori, specializat în fals şi uz de fals, care, în plus, a căpuşat CSM-ul în ultimii ani prin derularea unor contracte de milioane de euro cu această instituţie, să fie propus a deveni unul dintre cei chemaţi să garanteze independenţa justiţiei? Îndeplineşte ong-istul Alistar condiţiile legale pentru a deveni membru al CSM? Nu! Cum vom vedea, mai jos, trei din cele şapte condiţii „cumulative“ de bază ale admiterii în CSM sunt de netrecut pentru Alistar. Asta doar dacă se respectă legea şi nu se permite unui multiplu-cercetat-penal, cu mari probleme de credibilitate, să decidă pe picior de egalitate cu ministrul Justiţiei sau Procurorul General al României, în chestiuni ce ţin de independenţa justiţiei.

Condiţii fundamentale pentru „civilii“ CSM

Conform legii, pentru ca un reprezentant al societăţii civile să devină membru al CSM trebuie să îndeplinească, simultan, şapte condiţii fundamentale.

„Pot candida în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentanţi ai societăţii civile, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică (1), se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală (2), nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 (3), nu au colaborat cu acestea (4) şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege (5), nu au calitatea de membru al unui partid politic (6) şi nu au îndeplinit în ultimii cinci ani funcţii de demnitate publică (7)“ - se precizează într-un comunicat al Senatului. 

Specialistul lu’ peşte

Alistar nu este un specialist în drept, ci, eventual, are o aşa-zisă competenţă exclusiv pe zona administraţiei publice. Absolvent al Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul SNSPA, Alistar a făcut eforturi să termine şi dreptul la „renumita“ Universitate Danubius, de pe o stradă din Galaţi. Acolo s-a format „specialistul“ în drept Teodor Victor Alistar, purtător de cuvânt cu dispensă al ANFP, aspirant la un fotoliu vecin cu al

O nouă stenogramă din dosarul SOV

Vîntu despre Freciu: „Este un bou sinistru!“

„De acum înainte l-am dat pe boul ăsta deoparte din combinaţie, că este un tâmpit care numai gura e de el“, ţipă Vîntu în receptor la Mădălina de la PSV Company. „Deja iau în considerare serios posibilitatea de a-l da afară. M-am plictisit de tâmpiţi“, accentuează el, nervos, fiecare cuvânt.

„Boul“ care l-a scos din sărite pe Sorin Vîntu, în după-amiaza zilei de 24 februarie a.c., este nimeni altul decât Sorin Ovidiu Freciu, una dintre slugile sale cele mai apropiate. Pentru că nu se ocupase de o problemă cu care-l însărcinase SOV, „tâmpitul“ urma să fie „executat“, dat afară.

Deşi pare incredibil, cel care a semnat, ca un valet desăvârşit, în numele lui Vîntu, pentru diverse operaţiuni financiare atât în afacerea FNI, cât şi în BRS sau BID, este călcat în picioare de stăpân.

În stenograma care conţine aceste aprecieri ale lui Vîntu la adresa sclavului Freciu se afirmă că acesta din urmă nu rezolvase „chestia cu ăia 50.000“. Deşi iniţial am crezut că e vorba despre cei 50.000 de euro trimişi de Vîntu lui Nicolae Popa în Indonezia, data discuţiei exclude această posibilitate. Vîntu se referă la un alt transfer de bani şi chiar dacă i se spune că nu Freciu este vinovat că s-a întârziat transferul, el o ţine pe-a lui. Freciu fusese cel „însărcinat“ să se ocupe.

Dacă în stenogramele de până acum Vîntu folosea un vocabular de puşcăriaş când se referea la preşedintele României, duşmanul său nr.1, de această dată el îşi jigneşte oamenii apropiaţi. Să spui aşa ceva despre cel care a dat cu subsemnatul, în locul tău, de nenumărate ori, fie la bancă, fie la poliţie sau Parchet, ca să nu ajungi tu în puşcărie, înseamnă să fii complet lipsit de caracter.


Stenogramele din dosarul privind favorizarea infractorului Nicolae Popa creionează, de fapt, tocmai această lipsă de caracter, dar şi de scrupule în cazul lui SOV. Am ales, de această dată, discuţia despre unul dintre locotenenţii săi principali, tocmai pentru a arăta că individul n-are mamă, n-are tată.


Nu se ştie ce a stat la baza atacului verbal al lui Vîntu asupra lui Freciu. Cu două luni în urmă, noi dezvăluisem deja că Freciu fusese reţinut pe Aeroportul Henri Coandă, în legătură cu cazul Nicolae Popa, că fusese dus la o discuţie cu procurorii DIICOT şi că ciripise tot ce ştia. Freciu, prevalåndu-se de faptul că data reţinerii sale pe aeroport nu fusese cea anunţată de noi, negase că informaţia furnizată de noi fusese reală. Mai mult, el şi-a scos chiar şi un certificat de bună purtare de la DIICOT, că nu e parte în dosarul privind favorizarea infractorului Popa. Pornind de la acest scandal public, să fi aflat Vîntu că subordonatul său fidel îl vånduse la „gardă“? Să fie acesta motivul pentru care l-a gratulat cu atåtea epitete în discuţia cu Mădălina? Deocamdată, nu ştim.


Ştim cu siguranţă că, aşa cum am mai arătat, Sorin Ovidiu Freciu a fost, începånd cu Gelsor şi terminånd cu The Money Channel, om de bază al lui Vîntu. Astfel, în 2000, după declanşarea scandalului FNI, Freciu era preşedinte director general al Gelsor SA, iar printre colegii săi din CA se aflau Teodor Nicolaescu, Ionel Blănculescu (AVAB) şi interlocutoarea de azi a lui Vîntu, Mădălina, cea care atunci se numea Oana Mădălina Horobeţ.

Ulterior, după o pauză de un an, Freciu avea să preia din nou conducerea Gelsor SA şi, în 2002, conducerea Grupului Gelsor înstrăinat formal de Vîntu către avocatul Ioan Chelaru, actualul senator PSD. Mai departe, acelaşi Freciu era plasat în conducerea imperiului imobiliar al lui Vîntu, Gelsor Network, denumit Imobiliar Network 2002 SA, firmă care conţinea toate proprietăţile imobiliare ale lui Sorin Vîntu salvate de păgubiţii de la FNI. El a condus, ulterior, şi alte afaceri importante ale lui Vîntu, aşa încåt, pe 28 mai 2010, deci la trei luni de la perdaful telefonic pe care i l-a tras în februarie, a devenit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Media SA. Deşi pare surprinzătoare, numirea poate reprezenta o poliţă pe care Vîntu i-o plăteşte sclavului său suspectat că l-ar fi turnat la procurori. Spunem asta deoarece numirea s-a făcut în timp ce Realitatea Media era controlată la sånge de către inspectorii ANAF, iar Vîntu ştia destul de bine că administratorii societăţii se vor alege cu dosare penale.


În ceea ce o priveşte pe Mădă, ea este nimeni alta decåt Oana Mădălina Marcoci (fosta Horobeţ), un alt administrator al Realitatea Media SA, care, la data discuţiei cu Vîntu, avea un salariu de 4.000 de euro lunar, în comparaţie cu Freciu care avea de patru ori mai puţin. Marcoci are însă un trecut destul de interesant, dincolo de implicarea sa în Gelsor.

Există informaţii oficiale conform cărora, în 2005, Mădălina discuta cu Stamen Stantchev despre căderea Guvernului şi îi furniza acestuia informaţii despre vicepremierul Gheorghe Seculici. Este vorba despre încercarea eşuată a lui Vîntu de a mai da un tun la Petrom prin preluarea pachetului de 8% din acţiunile deţinute de stat la această companie. Astfel, în rechizitoriul întocmit de procurori în cunoscutul dosar al spionilor, apar notele de transcriere a convorbirilor telefonice, două dintre ele făcånd referire chiar la Mădălina Marcoci: „nota de convorbiri telefonice din 19.07.2005 ora 18:59 (cu numita Mădălina Marcoci, în care se discută despre căderea Guvernului); vol. 7, fila 58“ şi „nota de convorbire telefonică din 21.06.2005 ora 17:36 cånd inc. Stantchev Stamen culege date despre vicepremierul G. Seculici de la numita Mădălina Marcoci; vol. 6, fila 116“.


În 2008, Marcoci şi-a dat demisia din consiliul de administraţie al Realitatea Media SA, alături de Matei Brătianu, pentru ca în ianuarie 2010 să fie numită din nou în acelaşi CA. Alături de Freciu.

Conform informaţiilor apărute deja în presă, Mădă era una dintre persoanele folosite de SOV pentru „circuitul banilor în natură“, pe ruta Vîntu-Petromservice.


Iată, mai jos, textul stenogramei în care Vîntu freacă podelele cu Freciu:

În ziua de 24.02.2010, la ora 15.32.39, Sorin Ovidiu Vîntu (de la postul telefonic 0722222286, ia legătura cu Mădălina, aflată la postul telefonic 0741127704 - PSV Company SA - Petromservice SA)

Mădălina: Da!
S.O. Vîntu: Bună, Mădă. Ai rezolvat chestia cu ăia 50.000?
Mădălina: Da.
S.O. Vîntu: E rezolvată, da?
Mădălina: Da, e rezolvată, fără probleme, nu în ăia stăm acum. Şi să ştii că nu... Doar atåta vreau să-ţi spun. Da, deci, în principiu e totul ok. Nu Freciu a fost de vină.
S.O. Vîntu: Nu, mamă. Tu n-ai de unde să ştii, dar eu l-am însărcinat pe el să se ocupe.
Mădălina: Am înţeles.
S.O. Vîntu: Îmi este egal cine nu şi-a făcut treaba. El trebuia să supravegheze toată povestea asta.
Mădălina: Da. Ok.
S.O. Vîntu: De acum înainte l-am dat pe boul ăsta deoparte din combinaţie, că este un tåmpit care numai gura e de el şi te-am însărcinat pe tine să verifici. Adică nu e capabil să verifice dacă un dosar e bine întocmit? Asta este chiar de noaptea minţii, este absolut revoltător, Mădălina. N-avea de făcut altceva decåt să urmărească că dosarul este bine întocmit.
Mădălina: S-a lăsat pe måna contabilului-şef.
S.O. Vîntu: Ştii ceva? Pe mine nu mă interesează pe måna cui s-a lăsat boul ăsta. Este un bou sinistru. Am închis subiectul. Deci, deja iau în considerare serios posibilitatea de a-l da afară. M-am plictisit de tåmpiţi.
Mădălina: OK. Cuvåntul de onoare pe care l-am dat (...) situaţie a fost că îi dăm înapoi două jumate.
S.O. Vîntu: Da, îi dăm toţi banii înapoi. Da, fără discuţie, (...) te ocupi tu să închizi operaţiunea asta.
Mădălina: Da, da.
S.O. Vîntu: Te rog mult să ai grijă. Vineri trebuie închisă.
Mădălina: Vineri trebuie să le iasă. Deci, ei au toate actele şi mai trebuie să le iasă aprobarea din centrală.
S.O. Vîntu: Bine. Te pup. Pa!
Mădălina: Te pup. Pa, pa!

Dan Badea,
Curentul din 21.10.2100

Noi stenograme din dosarul lui SOV

 Vîntu către un tiriplic: „Este război. Cu domnul Băsescu şi cu gaşca lui de sugători de p...ă“

Bandiţelul sprijinit de mâna lui Crin şi a lui Victor

Noua serie de stenograme cu Sorin Vîntu în rolul de comandant al oştilor PSD-PNL scoate la iveală informaţii inedite din războiul total declanşat împotriva lui Traian Băsescu. 

Toate discuţiile purtate de Vîntu pånă la alegerile din 6 decembrie 2009, cu supuşii lui din mass media, arată atât siguranţa de sine a celui care a făcut totul ca preşedintele României să nu mai apuce un nou mandat, cât şi modul de gândire tipic infractorului care s-a format în puşcărie şi a ajuns apoi stăpân peste preşedinţi de partide. 

Până pe 7 decembrie, Vîntu pare a fi centrul universului. El este sigur că Geoană va câştiga şi îl deplânge pe Băsescu, care, după ce s-a perfectat alianţa Grivco, nu mai are nimic de făcut decât, eventual, să semneze ca notarul ce decid marionetele puse de SOV în fruntea guvernului. Într-o discuţie cu Bogdan Chirieac, de la sfârşitul lui octombrie 2009, după ce tocmai se bătuse palma pentru Alianţa Grivco, el este convins că Băsescu este pierdut. Situaţia e clară, pentru mafiot. „Majoritatea democratică are semnat protocolul, are prim-ministru, la revedere. Domnul Băsescu e notar, ia pâinea de la gura fetei lui. Deci puterea în România s-a tranşat, astăzi s-a tranşat, exceptând mici turbulenţe. Chiar presupunând prin absurd că ar putea să mai câştige Băsescu alegerile, puterea n-o mai câştigă. Azi el a pierdut puterea“, îi spune SOV „grăsuţului“ de la celălalt capăt al firului, şantajistul Bogdan Chirieac. 

Ulterior, după ultima întâlnire televizată dintre Geoană şi Băsescu, Vîntu continuă să-l crediteze pe prostănac. Dacă Geoană nu mai face vreo prostie, zice el, vom câştiga. Dintr-o discuţie cu nevertebratul Stelian Tănase aflăm că până şi acesta şi-a oferit serviciile lui Geoană, dar a fost refuzat. „Contează ce e dincolo de cameră, ce se vede prin sticlă de către Grivei“, i-ar fi spus el lui Geoană, dacă l-ar fi acceptat.

Tănase se plânge lui Vîntu şi se roagă la Dumnezeu ca prostănacul să câştige, după ce, zice SOV, Geoană „şi-a luat o muie cu hidrantul“ de la Băsescu la ultima întâlnire publică dinaintea alegerilor.

Dintr-o altă discuţie, cu tonomatul Cornel Nistorescu, aflăm şi cum se poziţionează strategic gruparea anti-Băsescu. Ei sunt împotriva americanilor. „Alegerile astea au fost jucate de serviciile secrete“, zice Vîntu. Care servicii, întreabă Nistorescu. „Ruşii şi americanii?“. „Se  pare că şi americanii le-au dat o mână de ajutor!“ - spune cu obidă omul Moscovei, golănasssul SOV. „Aoleu, băga-mi-aş picioarele!“- zice speriat cel care, în urmă cu opt ani, scria „Cântarea Americii“, după atacul teroriştilor asupra World Trade Center. Subordonaţi ruşilor, Nistorescu şi Vîntu scuipă în sân şi se roagă să câştige Geoană. Zadarnic. 

După ce pierde partida şi îşi numără „morţii“, Vîntu începe un noi război. Tunul de la Petromservice are urmări pe care, convins că va câştiga sclavul Geoană, nu le-a socotit. Fiscul îi bate în uşă la Realitatea Media. Anunţat, Vîntu îi transmite directorului Realitatea că a început, din nou, războiul. „Deci, este război, dragă prietene. Cu domnul Băsescu şi cu gaşca lui de sugători de p...ă, ne comportăm ca la război“. În documentul prezentat mai jos sunt toate amănuntele acestei noi bătălii imaginate de Vîntu. 

Dacă, în urmă cu trei ani, suspendarea  preşedintelui s-a datorat redeschiderii dosarului legat de Banca Agricolă, acum lui Băsescu i se trage de la cele 62 de milioane de euro sustrase de supuşii lui SOV, sub formă de rambursare de TVA, de la stat. Preşedintele trebuie înlăturat şi pentru că s-a redeschis dosarul Nicolae Popa. „Este război dragă prietene!“, se aude ecoul lui Vîntu, ascuns, zilele acestea într-o rezervă de-a lui Brădişteanu de la Spitalul Floreasca.

1. Pe data de 12.03.2010, Sorin Ovidiu Vîntu poartă o conversaţie cu Sorin Enache, director general al Realitatea-Caţavencu, în care discuta despre controalele făcute de ANAF în cadrul trustului. Sorin Vîntu ştia atunci că discuţia este monitorizată şi se dădea persecutat politic.

Sorin Enache

S. O. Vântu: Corect lasă-i în pace.

S. Enache: Am înţeles ce zici.

S. O. Vântu: Dă-i prostului funie. E atât de simplu. Dă-i prostului funie. Se va spânzura singur cu ea. Punctul doi. Eu acum am dat în verificare, am vorbit cu Mircea Solomon, am dat în verificare să văd dacă au dreptul să facă un control de fond pe un exerciţiu neîncheiat încă. La 31 martie se depune bilanţul la Autoritatea Fiscală. 

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: E…Într-adevăr, nu prea au ce controla până când nu se depune bilanţul.

S. Enache: Mircea a formulat o opinie deja sau lucrează?

S. O. Vântu: Nu, l-am rugat până luni să-mi formuleze o opinie legală.

S. Enache: O.K.

S. O. Vântu: O.K. Ei ţi-au trimis vreo hârtie, ceva? Cum s-a întâmplat? Că, dacă…

S. Enache: A venit la contabilul notru şef o înştinţare de la ANAF.

S. O. Vântu: Scrisă?

S. Enache: Ei şi-o doreau să o înregistrăm noi. Noi am înregistrat-o.

S. O. Vântu: Da’ o avem.

S. Enache: O avem.

S. O. Vântu: Aşa. Care sună cum?

S. Enache: Care ne înstiinţează că de luni vor să înceapă un control de fond pe anul 2009.

S. O. Vântu: Deci acolo este formulat control de fond, da?

S. Enache: Da

S. O. Vântu: Bun. Tu ce răspuns ai dat?

S. Enache: Le-am spus că să ne-o trimită conform legii prin poştă.

S. O. Vântu: O.K. Uite vezi, aici ai greşit.

S. Enache: Păi, ce vroiai să fac? Dacă o luam, însemna că accept.

S. O. Vântu: Poftim?

S. Enache: Dacă o luam, însemna că accept şi că luni îi aveam la control, din nou.

S. O. Vântu: Nu, n-ai inţeles. Deci, trebuie să faci o adresă . Nu le-ai comunicat nimic scris, da?

S. Enache: Nimic scris.

S. O. Vântu: Şi nici nu l-ai înregistrat p-ăla pe cameră, băgă-mi-aş p…a!

S. Enache: Păi n-am ştiut. Eu am aflat după aia că au venit.
(...)

Doamnă: Alo, bună ziua!

S. O. Vântu: Sărut mâinile!

Doamnă: Numai o secundă, vă rog frumos!

S. Enache: Da!

S. O Vântu: Salut! Te-ai calmat?

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: !?

S. Enache: Da, da. Am avut şedinţă cu ştirile, da. Sergiu, proiecte editoriale, organizări… şi trebuie să stau lângă el, că altfel dau din cap, că e adevărat (nl.: râde)

S. O. Vântu: (nl.: râde) Deci, te-ai calmat, da?

S. Enache: Da, da, pentru că între timp am verificat şI toate lucrurile pe care (nl.:neinteligibil) şi n-aveau dreptate pe niciun punct (nl.:râde)

S. O. Vântu: Poftim?

S. Enache: Am verificat între timp, a reuşit financiarul să ia la mână tot ce ne-au semnat ăştia ieri, că vor să studieze şI n-aveau bază pe absolut niciun capitol.

S. O. Vântu: Nu înţeleg nimic din ce spui.

S. Enache: Adică ei ne-au semnalat ieri, când au dat procesul ăla verbal cu ce li s-a părut lor că ar fi neclar, în neregulă şi noi de ieri până astăzi am luat toate cele 4 puncte pe care le-au semnalat ei, toate legate de salarizare şi am descoperit că niciuna dintre ele nu aveau argumente, adică nu erau acoperiţi pe ce spuneau şi noi suntem O.K., suntem absolut O.K.

S. O. Vântu: Dă-le pace! Adică să nu cumva să le semnalezi că nu au dreptate.

S. Enache: A, nu. Asta n-am vorbit cu ei. Deci, doar ce-am terminat acum de făcut…

S. O. Vântu: Păi, vorbeşte şi cu Toni, că este mai nervos puţin, băiatul.

S. Enache: El e nervos cu adevărat.

S. O. Vântu: Ştii ceva? Alo!

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: Lasă-i în pace să-şi facă referatul, după care îi dăm în judecată, îi dăm în judecată atât în civil, cât şi în penal. Deci, te rog eu frumos, lasă-i!

S. Enache: Am înţeles. Să fac pe prostul, am înţeles.

S. O. Vântu: Adică, ei vor să…Practic, ei ce vor să facă? Să atace pe imagine. Eu am nevoie de argumente de contraatac pe imagine. Ai înţeles?

S. Enache: Îhî. Da.

S. O. Vântu: De aceea, dacă greşesc, mulţumim lui Dumnezeu. Lasă-i să greşească. Nu fă nicio mişcare. Nu le explica nimic.

S. Enache: O.K.

S. O. Vântu: Le-ai dat toate documentele pe care le-au cerut. Da?

S. Enache: Absolut.

S. O. Vântu: Nu pot spune că nu le-ai pus la dispoziţie documentele.

S. Enache: Nu.

S. O. Vântu: Da mă, da’ nu poţi să iei… Să te anunţe de la contabilitate! F…i candela mă-sii! Sunteti la 12 kilometri! Am aşteptat să te calmezi tu şi să mă enervez eu.

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: Mă, da n-a fost vorba, când mai vin labagii aştia acolo să-i înregistraţi, să-i filmaţi? Nu aşa ne-am înţeles, Sorin? Da’ nu tre’ să stai tu cu camera, mă!

S. Enache: Nu io, da e caraghios, adică…

S. O. Vântu: Te anunţă Toni: bă, au venit aştia aici. Şi trimiteai un tip, un cameraman cu un reporter.

S. Enache: Da, am aflat după ceau.. Da. O.K. Da’ la ce ne folosea, totuşi, explică-mi, ca să înţeleg cu ce-am greşit, ce-am ratat?

S. O. Vântu: Deci, nu, n-ai executat o dispoziţie în primul rând. Dispoziţia mea a fost.. Că n-a fost rugăminte, Sorin! Dispoziţia mea a fost când mai vin aştia îi filmaţi şi le puneţi întrebările. Formulată şi frazată, cred că ţi-ai şi notat cum trebuie tratată. 

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: Păi, e atât de simplu!

S. Enache: O.K.

S. O. Vântu: Băi, băiatule, eu vreau să ies pe plan, cât să asculte şi domnul Coldea, vreau să ies pe plan internaţional cu ceea ce se întâmplă. Eu m-am documentat o grămadă de chestii până acum, am filmat, am, am documentat. Vreau să le documentez şI p-astea pentru că trebuie să fac plângeri către instituţiile internaţionale. Ăsta e un regim de tip securistico-comunist care se reinstaurează în România. El trebuie devoalat.  Da’ am nevoie şi de documentaţie, nu pot doar să mănânc c…t.

S. Enache: O.K.

S. O. Vântu: Deci, rugămintea mea: cum s-a prezentat unul acolo, pune-i microfonul, camera. Indiferent ce spune, tu pui întrebarea pe care ţi-am spus s-o pui şi cu asta, basta!

S. Enache: O.K.

S. O. Vântu: Am nevoie de această chestie. Mai departe.

S. Enache: Dau dispoziţii acum. Da.

S. O. Vântu: PăI, te rog, dă dispoziţie clară.

S. Enache: Da

S. O. Vântu: Mai notează-ţi următoarele lucruri, Sorin! Când ţi-a venit, domnule, control de fond: Te rog să-mi dai o notă cu ce acte ai nevoie. Păi, nu, că îţI cer eu. Noi nu avem timo să lucrăm pentru Dvs. Trimitem toate actele în biroul Dvs. ca să ne putem vedea de activitate.

S. Enache: Da.

S. O. Vântu: În scris ne faci această solicitare sau pe camera de luat vederi. Deci, totul trebuie să fie formalizat de acum, Sorine.

S. Enache: O.K. Mi-am notat 

S.O.VÎNTU: Măi, totul trebuie formalizat.

S.ENACHE: Da.

S.O.VÎNTU: Vă stau la dispoziţie cu absolut tot, mă supun controlului de fond, n-avem nicio problemă, n-avem nimic de ascuns. Dar îmi dai pe o hârtie tot,  toate documentele de care ai nevoie,  să, pe care vrei să le controlezi. Să ţi le trimit, că eu n-am timp să-mi frec oamenii să stea la c...l dumitale, aici. M-ai înţeles.

S. Enache: Da.

S.O.VÎNTU: Asta trebuie să transmiţi şi în scris, şi pe (ni – neinteligibil)

S. Enache: Ok.

S.O.VÎNTU: Nu transmiţi acum în scris.

S. Enache: Am înţeles.

S.O.VÎNTU: Că dacă transmiţi acum în scris, accepţi faptul că ţi-au trimis hârtie.

S. Enache: Da.

S.O.VÎNTU: Deci, este război, dragă prietene. Cu domnul Băsescu şi cu gaşca lui de sugători de p...ă, ne comportăm ca la război. Lucrează cum spun eu, că sunt expert în chestiile astea. Mai ales că n-ai de făcut nimic compromiţător, nimic complicat.

S. Enache: Nu.

S.O.VÎNTU: Îs chestii simple pe care trebuuie să le faci. Restu-s problemele mele.

S. Enache: Ok.

S.O.VÎNTU: Deci, nicio clipă nu trebuie să arătăm sau să...Să înţeleagă că ne ferim în vreun fel de control. Numai că nu muncim pentru ei. Le dăm la dispoziţie toate documentele. Le instalez camere, pe faţă adică, nu că...Domnilor, vă instalăm cameră d eluat vederi, să nu furaţi documente de la noi. Veţi fi monitorizat 16 ore pe zi, 24, cât staţi aici. M-aţi înţeles?

S. Enache: Da.

S.O.VÎNTU: Pe faţă totul. Deci notează şi chestia cu camera de luat vederi instalată oficial în camera lor.

S. Enache: Da.

S.O.VÎNTU: Ok?

S. Enache: Da.

S.O.VÎNTU: Şi în rest să vină să facă control când vor ei. Pe voi nu vă mai preocupă acei indivizi. Avem cameră, monitorizăm, înregistrăm totul şi le dăm toate documentele pe care le cer într-o singură zi, o singură dată. Vrem în scris, nu verbal (ni) cu ce documente sunt la dispoziţie. Deja: dumneata ai venit aici, îmi paralizezi activitatea. Toate aceste discuţii şi din partea noastră le vreau purtate cu camera de luat vederi în light, adică în clar, transparent.

S. Enache: Ok.

S.O.VÎNTU: M-ai înţeles?

S. Enache: Da.

S.O. Vîntu: „Deci în orice poziţie, Băsescu pierde“ (30 noiembrie 2009)

Discuţie Sergiu Toader - Sorin Ovidiu  Vîntu pe marginea casetei trucate
„S.O. Vîntu: Păi de ce crezi că e aşa disperat. Apare pe ETNO, apare pe OTV, apare pe bloguri, apare şi la WC dacă ştergi la c... E în stare să-şi pună mecla pe hârtie igienică.
Sergiu Toader: Da, am înţeles.
S.O. Vîntu: De ce crezi că e atât de disperat. E disperat că ştie că pierde.
(....)
S.O. Vîntu: 80% declară că se prezintă, dar noi ştim al dracu’ de bine că nu-i adevărat şi de aia prezenţele pot fi între 40-50%.
Sergiu Toader: Şi între 40 şi 50, este Geoană - 52 - şi Băsescu - 48.
S.O. Vîntu: 52,5 la 48,5, deci la patru puncte distanţă.
Sergiu Toader:Am înţeles.
S.O. Vîntu: Deci în orice poziţie. Băsescu pierde.
Sergiu Toader: Da, e clar. Deci face pe dracu’ în patru, o să încerce să facă pe dracu’ în patru, dar nu cred că mai are timp, că azi e marţi.
S.O. Vîntu: O să sugă p... Nu mai are ce face.
Sergiu Toader: Miercuri, joi şi vineri şi gata.
S.O. Vîntu: Un singur lucru îl salvează.Un singur lucru îl poate salva astăzi pe Băsescu.
Sergiu Toader: Ce?
S.O. Vîntu: Doar nu te aştepţi să-ţi zic la telefon (râde)
Sergiu Toader: (râde) Să facă iar alianţă cu Geoană.
S.O. Vîntu: Ce?
Sergiu Toader: Să facă iar alianţă cu Geoană.
S.O. Vîntu: Nu. Exclus. Numai... Are într-adevăr o carte de jucat, o carte majoră de jucat, dar la cât de tâmpit e el şi stafful lui şi securiştii lui, mă piş pe ei. I-o spun pe şapte decembrie. (râde)
Sergiu Toader: (râde)
S.O. Vîntu: Uite, boule, aşa trebuia să joci ca să câştigi! Da, măi, bandiţel! Măi, sunt satisfăcut. Te-am pupat, Sergiu. La revedere.
Sergiu Toader: Te pup! Numai bine, pa!“

Vîntu- Stelian Tănase (4 decembrie 2009)

„Stelian Tănase: Dar ce crezi că o să fie duminică?
S.O. Vîntu: O să câştige Geoană, Stelian.
Stelian Tănase: Să te audă Dumnezeu!
S.O. Vîntu: În mod cert.
Stelian Tănase: Da, că aseară nu s-a prezentat foarte bine.
S.O. Vîntu: Da, şi-a luat o muie cu hidrantul, ce dracul. Nu că nu s-a prezentat bine, a fost o catastrofă.
Stelian Tănase: N-a fost bine pregătit.
S.O. Vîntu: A pierdut 1, maxim 2 procente.
Stelian Tănase: Sorin, dacă mă chema să stea de vorbă cu mine o oră, să-i fac training, să ştii că intra bine în emisiune.
S.O. Vîntu: I-am spus mă, fratele meu, i-am spus.
Stelian Tănase: Nu vreu nimic de la el.
S.O. Vîntu: Dar evident, ce dracul!
Stelian Tănase: Ăia din jur n-au vrut, probabil.
S.O. Vîntu: Îţi dai seama că e captiv la gaşcă, la stafful...
Stelian Tănase: Nu, dar eu îl antrenam să intre cu un mental bun şi doi, să ştie cum se vede dincolo de cameră, că el crede că ce e acolo contează. Contează ce e dincolo de cameră, de se vede prin sticlă de către Grivei.“

Vîntu-Doru Buşcu: „... că Andronic era lichea vizibilă, de acord“ (7 martie 2010)

„S.O. Vîntu: Doruleţule, dar de ce să râzi doar tu de mine că mi-am luat-o în bot cu nişte oameni la care am ţinut? Lasă să iei şi tu în bot!
Doru Buşcu: Băi, ăia erau lichele vizibile, să ştii.
S.O. Vîntu: Băi, că Andronic era lichea vizibilă, de acord. Dar că Angelica (n.r. fosta soţie a lui SOV, care l-a părăsit pentru Dan Andronic) era lichea vizibilă, nu sunt de acord.
Doru Buşcu: Nu m-am referit la Angelica. Te-am prevenit personal în repetate rânduri.
S.O. Vîntu: Şi eu te-am prevenit personal în repetate rânduri vizavi de adunătura asta de tiriplici.
Doru Buşcu: Eu am bănuit că tu nu ai de unde să ştii. Dar eu ştiam, îl cunoşteam pe Andronic ca jurnalist, nu ca...
S.O. Vîntu: Te rog să mă crezi că jubilez la ideea că ti-ai luat şi tu m..e, ca să nu-mi scoţi mie ochii. Că de câte ori ajungeam într-o situaţie, îmi scoteai ochii. Dă-te dracului! Te pricepi tu la oameni?! Ce bot ţi-ai luat! Acum suntem în aceeaşi poziţie.“

Vîntu-Cornel Nistorescu: „Se pare că americanilor nu le-a prea convenit vizita lu’ ăsta la Moscova“ (4 decembrie 2009)

„S.O. Vîntu: Cornel, ăsta este un... Alegerile astea nu au fost jucate de Băsescu contra Geoană. Au fost jucate de serviciile secrete, este un joc al serviciilor secrete, prietene. Ăsta e tipul de joc, de aia trebuie să fiu extraordinar de prudent. Nu am de unde să ştiu ce golănie. Mi-au trimis oameni acasă, să mă oblige cu tot felul de chestii, cu unele, cu altele...
C.  Nistorescu: Dar care dracu’ joacă, domnule? Ale noastre plus care?! Ruşii, americanii?
S.O. Vîntu: Se pare că şi americanii le-au dat o mână de ajutor.
C.  Nistorescu: Aoleu, băga-mi-aş picioarele!
S.O. Vîntu: Se pare că americanilor nu le-a prea convenit vizita lu’ ăsta la Moscova, pe care nu le-a raportat-o nici lor. Şi-atunci se pare că îl sprijină pe licurici. Ăsta e un joc al serviciilor secrete de sus până jos, tu nu vezi?
C.  Nistorescu: Te anunţ că am început să aud că circulă în oraş zvonul că tu l-ai băgat pe ăsta în bălării.
S.O. Vîntu: Ei, rahat!
C.  Nistorescu: Domnule, eu îţi spun ce se aude vorbind, un semnal ca atare.“

Vîntu - Chirieac: „Măi grăsuţ, mi-e dor de tine“ (24 noiembrie 2009)

„B. Chirieac: Cel mai frumos grăsuţ din partea asta a Europei (...)
S.O. Vîntu: Cât de sobru erai la telefon, mi-a generat (...) mâncat iar pe gratis.
B. Chirieac: De unde? Eu am plătit masa.
S.O. Vîntu: Pe bune? De aia erai aşa întristat, aveai maxilarele încleştate, ha ha!
B. Chirieac: Îţi dai seama, ha, ha! Îţi dai seama cum a fost. Să mănânci pe banii mei!
S.O. Vîntu: Ce faci, mă, Bogdane? Mă, grăsuţ, unu: mi-e tare dor de tine.
B. Chirieac: Mă bucur.
S.O. Vîntu: Aşa. Pe unde esti mă, grăsanule, mă?
B. Chirieac: În întâlniri.
S.O. Vîntu: Îmi faci şi mie loc sau...
B. Chirieac: La 9 la Otopeni, că după aia iar trebuie să plec.
S.O. Vîntu: 9.00 Otopeni, ok. Aşa facem.
B. Chirieac: Poftim?
S.O. Vîntu: Aşa facem, 9.00 Otopeni. Ce se mai întâmplă Bogdane?
B. Chirieac: Păi a avut loc şedinţa Partidului Comunist, mâine se semnează cu liberalii.
S.O. Vîntu: Poftim?
B. Chirieac: Mâine se semnează cu liberalii
S.O. Vîntu: Da.
B. Chirieac: Şi cu UDMR-ul, deci se face guvern de largă respiraţie cu Klaus Johannis premier, acceptat, semnat, băgat în documente. Moralul la PSD este incredibil. Crin Antonescu va merge cu Geoană în tot Ardealul de mână şi va spune: Ăsta trebuie votat, nu altcineva... ei sunt foarte încrezători că nu pot scăpa victoria, ţinând seama că ei se bazează pe structură, pe construcţie, pe...
S.O. Vîntu: Da. Păi dacă nu se face o prostie din aia majoră, practic Geoană ar putea să stea acasă.

(...)S.O. Vîntu: Deci jocurile practic s-au jucat.
B. Chirieac: Nu pot stabili în protocol ministerele, fiecare ce ia...
S.O. Vîntu: Nu, evident că nu, ferească Dumnezeu.
B. Chirieac: Dar neoficial s-au dat.
S.O. Vîntu: Nu cred că s-a negociat pe ministere. Nu că nu cred, îţi spun eu, nu s-a negociat pe ministere. Ci pe bune, pe nişte principii generale.
B. Chirieac: Da, eu ştiu câteva ministere, de aia îţi spun.
S.O. Vîntu: Mă, pentru ce se bate, ce ar vrea fiecare, şi aşa mai departe, na...
B. Chirieac: Da, de acord.
S.O. Vîntu: Una-i ceea ce vrei şi alta-i negocierea pentru ceea ce vrei...
B. Chirieac: Vor fi negocieri apoi, vor fi...
S.O. Vîntu: N-are cum să se împartă ministerele acuma, pentru că se decapacitează oştile. Dacă eu, Orban ştiu că Transporturile sunt la PSD, îmi bag p... în ele de alegeri.
B. Chirieac: Da, că îmi dă Vasile, mă negociez cu Vasile.
S.O. Vîntu: De, de aceea îţi garantez că nu s-a discutat cu niciun minister, nicio repartiţie, nimic. S-au discutat principii. Fiecare trebuie să spere la ora actuală că obţine maximum.
B. Chirieac: Sigur că da.
S.O. Vîntu: Iar după că au ieşit şi liberalii, şi bozgorii astăzi să-i... că mâine la 1 semnează şi protocolul, din momentul ăla vin cu o variantă de construcţie care practic e cartea câştigătoare.
B. Chirieac: Adică ne potolim cu scandalurile, ne apucăm de muncă...“

Băsescu e notar, ia pâinea de la gura fetei


„S.O. Vîntu: Gata, asta-i majoritatea, ăsta-i guvernul indiferent ce se mai întâmplă. Şi asta e lovitură cumplită şi pentru... ferească Dumnezeu, dacă câştigă Băsescu, câştigă degeaba. Nu va disloca atâţia parlamentari ca să-şi facă alt guvern într-un termen decent. Într-o perioadă decentă de timp.
B. Chirieac: Poate să facă Băsescu vreun giumbuşluc, adică să se prezinte cu Negoiţă în parlament că să pice şi să...? Nu.
S.O. Vîntu: Păi cum să se prezinte Negoiţă în parlament? Ca să se prezinte, trebuie să fie şi parlamentul acolo.
B. Chirieac: Da. Asta mă gândesc, că nu poate forţa parlamentul să-l primească.
S.O. Vîntu: Absolut. Nici pomeneală de aşa ceva. Majoritatea democratică are semnat protocolul, are prim-ministru, la revedere. Domnul Băsescu e notar, ia pâinea de la gura fetei lui. Deci puterea în România s-a tranşat, astăzi s-a tranşat, exceptând mici turbulenţe. Chiar presupunând prin absurd că ar putea să mai câştige Băsescu alegerile, puterea n-o mai câştigă. Azi, el a pierdut puterea.
B. Chirieac: Da, ai o majoritate parlamentară stabilită într-un protocol, ai...
S.O. Vîntu: Ai premier, toată lumea e de acord, s-a terminat, ce mai poţi să faci?! Dacă după alegeri eşti tâmpit şi... presupunând prin absurd, îţi repet, că ar câştiga preşedinţia, guvernul acesta este viitorul guvern al României. Gata!
B. Chirieac: Ştii ce mi se pare cu adevărat de excepţie? Şi îmi spuneai tu, când eu îl lăudam pentru iscusinţa politică, tu îmi spuneai că e un prost.
S.O. Vîntu: Iar tu nu m-ai crezut.
B. Chirieac: Da, nu te-am crezut. Domnule, aşa cum a jucat această chestiune, nu şi-a dat nicio şansă.
S.O. Vîntu: Măi Bogdan, niciodată nu o să câştigi un război de unul singur împotriva tuturor. Nemţii când au pierdut războiul? Când au deschis al doilea front!
B. Chirieac: Da, atunci l-au pierdut.
S.O. Vîntu: Atunci au pierdut războiul.
B. Chirieac: Dacă nu era tâmpit să deschidă al doilea front, la ora actuală vorbeam nemţeşte.

CHIRIEAC : -Aşa e. Absolut. Tot mă aşteptam, domnule, totuşi o mişcare...A avut pe parcursul a cinci ani, hai să spunem pe parcursul a patru ani, cu excepţia erorii grave pe care a făcut-o  când a fost suspendat şi care apoi a întors-o în favoarea lui, putem să-i spunem lui Florin adevărul, nu?

S.O.VÂNTU: - Da, evident.

CHIRIEAC : – Adică dintr-un c… imens în care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, dându-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni.

S.O.VÂNTU: - Măi şi ca să spunem până la capăt, suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă.

CHIRIEAC : Da.

S.O.VÂNTU: - Şi am vrut să-i dau o lecţie, dar nu până la capăt.

CHIRIEAC : – Da, ştiu şi acest aspect.

S.O.VÂNTU: - Da, bătrânelule

CHIRIEAC : -Păi era 21 februarie. Eram la tine însă era cam... când ţi-a sunat telefoonul să-ţi spună şi atunci te-ai supărat.

S.O.VÂNTU: -Rău.

CHIRIEAC : -Rău te-ai supărat. Da

S.O.VÂNTU: -Da.

CHIRIEAC : -Dar l-ai scos şi chiar...Nu ştiu, nu eraţi chiar prieteni, dar în orice caz vă plăceaţi unul pe altul.

S.O.VÂNTU: -Îşi vedea fiecare de bucăţica lui de pâine.

CHIRIEAC : -Da. Iar acum, de un an de zile, domnule, nu l-am văzut cu nicio iniţiativă. Hai să spunem că a avut-o pe asta cu referendumul, dar domnule, mă aşteptam la mai mult...la...

S.O.VÂNTU -Tu nu te-ai uitat astăzi la Realitatea, înseamnă.

CHIRIEAC : -Astăzi nu. Am avut numai întâlniri astăzi.

S.O.VÂNTU: -Azi la Realitatea a apărut o chestie, de pe site-ul prezidenţial, nu din altă parte.

CHIRIEAC : -Aşa.

S.O.VÂNTU: -În care comisia prezidenţială vine cu următoarea concluzie: Parlamentul unicameral deschide calea către tiranie. E pe site-ul preşedintelui.

CHIRIEAC : -Am văzut chestia asta. Nu ştiam că este de pe site-ul preşedinţiei.

S.O.VÂNTU: -Da, e de pe site-ul preşedinţiei, în care comisia prezidenţială de analiză şi bla bla bla îi dă această chestiem că un parlament unicameral deschide calea către tiranie.

CHIRIEAC : -Acum parlamentul e obligat să facă legea, nu? Indiferent cine ar fi.

S.O.VÂNTU: -E...

CHIRIEAC : -E totuşi adoptată prin referendum, nu poţi…

S.O.VÂNTU: - Şi care e problema?"

Vîntu-Corina Drăgotescu (6/7 decembrie 2009)

„S.O. Vîntu: Corina, din curiozitate te întreb: de la Laşca, de la Cuca Măcăii, cum vin procesele verbale computerizate?
C. DRĂGOTESCU: Le transmit prin calculator.
S.O. Vîntu: Cum, iubita mea?
C. DRĂGOTESCU: Deci, eu cred că au legătură cu cei de la Statistică şi le transmit.
S.O. Vîntu: Eu te mai întreb, eu te mai întreb o dată: de la Laşca, cum, de la Cuca Măcăii, cum se transmite, iubita, prin computer?
C. DRĂGOTESCU: Păi, cum transmiţi şi la Statistică. Exact în acelaşi fel.
S.O. Vîntu: Păi la Statistică nu transmit.
C. DRĂGOTESCU: Păi, bine, dar totuşi li se transmit.
S.O. Vîntu: Transmit, nu mamă, la Statistică se transmite din localităţile unde nu există sistem computerizat, chestiile astea se transmit, iubita mea, cu procesul verbal în mână, prin telefon.
C. DRĂGOTESCU: Cu proces verbal, cu proces verbal de mână, semnat de toată lumea.
S.O. Vîntu: Prin telefon.
C. DRĂGOTESCU: Prin telefon, telefonic adică.
S.O. Vîntu: Deci nu computerizat.
C. DRĂGOTESCU: Păi, nu, transmit telefonic cine este la capătul celălalt al firului şi introduc datele.
S.O. Vîntu: Deci, îţi repet: este imposibil ca la ora asta, cu sistem, indiferent de sistem, să poţi transmite în timp real aproape 80 şi ceva la sută numărătoare paralelă.
C. DRĂGOTESCU: Sorin, am sunat operatorul, vine operatorul acum, filmează. Că aia am şi zis: să vină să filmeze, eu nu-mi asum răspunderea, filmează tabelul lor aşa cum au ei tabelul pe perete.
S.O. Vîntu: Iubirea mea, una este - dacă îmi permiţi - una este ceea ce afirmă ei şi alta este ceea ce se poate face cu adevărat.
C. DRĂGOTESCU: Aşa este, aşa este, de-aia.
S.O. Vîntu: Deci nu este posibil - dacă-mi permiţi - lasă-mă să-ţi spun: du-te la PSD şi vezi şi acolo treaba, deci nu este posibil, draga mea, să trimită 80 şi ceva la sută din secţiile de votare la sediul PDL-ului. Este imposibil din punct de vedere tehnic.
C. DRĂGOTESCU: Mă duc de-aicea, trec la sediul PSD, că asta am şi zis.
S.O. Vîntu: Da.
C. DRĂGOTESCU: Că vin aicea, filmează oamenii ca să fie filmat acolo, să vadă.
S.O. Vîntu: Tehnic este imposibil.
C. DRĂGOTESCU: După care mă duc la Zgonea, că am vorbit şi cu Zgonea şi mă duc la ei.
S.O. Vîntu: Da, mami, deci, tehnic este imposibil, să ştii. Îţi spun ţie ca să ştii, nu... altceva.
C. DRĂGOTESCU: Aşa au făcut şi la parlamentare şi a fost exact le fel! Au transmis, deci oamenii ăia de la Cuca Măcăii au făcut...
S.O. Vîntu: Nu, au furat! La parlamentare au furat masiv, Corina!
C. DRĂGOTESCU: A, asta este, asta e deja...
S.O. Vîntu: La parlamentare au furat, la parlamentare au furat masiv cu sprijinul lui Mitrea.
C. DRĂGOTESCU: Asta e deja altă discuţie. Eu spun de...
S.O. Vîntu: Eu îţi explic, eu îţi explic de... nu le-a dat nici la parlamentari aşa cum trebuie, le-a dat ceea ce mi-au numărat ei şi trebuiau să numere ei..
C. DRĂGOTESCU: Eu nu zic nimic, că nu toţi afişează.
S.O. Vîntu: O secundă! Mami, ce rugăminte am. Mamă, te termini?
S.O. Vîntu: Să nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor.
C. DRĂGOTESCU: Nu! Nu, nu, nu!“

Dan Badea, Curentul din 20 octombrie 2010